Cele două concerte vor fi susţinute de Orchestra simfonică a Filarmonicii, dirijată de Horia Andreescu, şi de Corul Filarmonicii „George Enescu”, dirijat de Iosif Ion Prunner. Solist va fi pianistul şi compozitorul Valentin Gheorghiu.

În programul spectacolelor de pe 4 şi 5 octombrie sunt incluse „Fantezia pentru pian, cor şi orchestră, în do minor, op. 80” şi „Simfonia nr. 9, în re minor, op. 12”, de Ludwig van Beethoven. De asemenea, înainte de începerea concertului din 4 octombrie, va fi lansat un CD Beethoven, prezentat de directorul Filarmonicii „George Enescu”, Andrei Dimitriu, şi de Jean-Charles Hoffelé, jurnalist Diapason, muzicolog şi editor.

Alte Articole

Ce poveste de dragoste a trăit Carmen Harra! Ce a făcut după ...

Ce l-a omorât, de fapt, pe Costel Corduneanu: „Ajunsese să ...

Veste tristă în lumea muzicii de petrecere. Cine a fost Adriana ...

George Georgescu s-a născut la Sulina, pe 12 septembrie 1887. Talentul său muzical s-a manifestat de timpuriu, învăţând singur să cânte la vioară. A urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti – pe care l-a terminat în patru ani în loc de şapte -, pentru ca apoi să continue studiul violoncelului la Şcoala Superioară de Muzică din Berlin. În urma unui accident, el a fost nevoit să renunţe la cariera de violoncelist. Intuind adevărata lui vocaţie, marii muzicieni ai vremii Arthur Nikisch şi Richard Strauss, apropiaţi lui, l-au îndrumat către cariera de dirijor. Astfel, în anul 1918 a dirijat pentru prima dată Filarmonica din Berlin, debut puternic apreciat de critica de specialitate.

Pe 4 ianuarie 1920 a susţinut primul concert la Ateneul Român, iar începând cu anul 1921 a fost, pentru patru decenii – cu o pauză de câţiva ani -, directorul general al Filarmonicii din Bucureşti. A fost numit, de asemenea, directorul Operei Române, fiind cel care a înfiinţat prima şcoală de balet. Tot atunci, notorietatea lui George Georgescu şi relaţiile sale de prietenie cu marii muzicieni ai lumii au favorizat prezenţa la Bucureşti a numeroşi compozitori şi instrumentişti de renume – Richard Strauss, Maurice Ravel, Pietro Mascagni, Igor Stravinski, Jaques Thibaud, Arthur Rubinstein. În acelaşi timp, a promovat compoziţia românească, numele cele mai frecvente fiind: George Enescu, Dinu Lipatti, Paul Constantinescu, Mihail Jora, Marcel Mihalovici, Martian Negrea şi Valentin Silvestri.

George Georgescu a fost apropiat de orchestră şi de lumea muzicală până în ultimul moment al vieţii sale. Ultimul concert pe care l-a dirijat în străinătate a fost la Berlin, acolo unde îşi începuse cariera. Cu şapte ani înainte de a se stinge din viaţă (1 septembrie 1964), palmaresul lui George Georgescu era impresionant: dirijase 52 de orchestre din lumea întreagă, 850 de concerte în Bucureşti, cu programe inedite – 100 de piese româneşti şi 396 de lucrări străine, majoritatea partituri contemporane în primă audiţie, colaborase cu 150 de solişti români şi străini. Criticii muzicali au denumit anii în care maestrul şi-a desfăşurat activitatea „Epoca Georgescu”.

Biletele pentru spectacolele din 4 şi 5 octombrie vor fi puse în vânzare la casa de bilete a Ateneului Român.