„În Franța se produce și se utilizează un material care acoperă suprafețele expuse și nu permite dezvoltarea microbilor. Este vorba despre un autocolant transparent care se poate aplica pe orice tip de suport – perete, podea, mobilier, clanțe, geamuri, mese de operație etc. – care conține în structura sa microparticule de ioni de argint, ce blochează dezvoltarea bacteriilor. Acest material poate fi curățat cu apă sau alte substanțe și își păstrează eficacitatea pe o perioadă de cinci ani„, a precizat chimistul Alexandru Cotuna.

Potrivit acestuia, autocolantul cu ioni de argint împiedică dezvoltarea mai multor germeni cum ar fi Escherichia coli, Salmonella, Listeria și Staphyloccocul auriu, scrie renasterea.ro.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Descoperă cauzele hemoragiilor uterine la femeile aflate la ...

România, pe primul loc în UE la incidenţa şi mortalitatea ...

„Sunt discuții pentru folosirea acestui material pe suprafețe de contact pentru a preveni infecțiile nosocomiale la Spitalul Județean din Timișoara. În scop demonstrativ a fost aleasă Clinica de Neurologie„, a spus Alexandru Cotuna.

Subiectul infecţiilor nosocomiale, amplificat după scandalul legat de produsele contrafăcute livrate spitalelor de firma Hexi-Pharma, a speriat întreaga lume medicală şi nu numai. În spitalele noastre, infecțiile intraspitalicești sunt monitorizate mai mult sau mai puțin corect, dar s-a evitat să fie prezentate drept cauză oficială a deceselor, vorbindu-se de fatalitate ori, și mai trist uneori, că „omul n-a mai avut zile”.

Citeşte şi VERIFICĂRI la Spitalul de Urgenţă din Arad după ce o mamă l-a comparat cu un „lagăr de exterminare”

Infecția nosocomială sau intraspitalicească apare după 48 de ore sau mai mult de la internarea pacientului în spital și se adaugă patologiei pentru care pacientul este spitalizat. În general manifestarea clinică a infecției nosocomiale se manifestă pe parcursul internării, dar poate apărea în anumite situații și după externare, într-un interval de maximum 30 de zile.

Cauzele infecțiilor nosocomiale pot fi reprezentate de selectarea surselor endogene, respectiv germenii proprii organismului-gazdă, dar și deficiențelor de igienă, sterilizării necorespunzatoare sau îngrijirilor medicale de diverse tipuri acordate în mod necorespunzător. Dacă infecțiile nosocomiale produse prin selectarea surselor endogene, care reprezintă un procent de 40-50 la sută, sunt greu sau chiar imposibil de prevenit, cele de altă cauză pot fi prevenite sau cel puțin reduse la maximum prin măsuri și proceduri corect aplicate.

Germenii mai frecvent întâlniți sunt Acinetobacter baummanii, Pseudomonas aeruginosa, Stafilococcus aureus meticilino-rezistent, Clostridium difficile, Klebsiella pneumoniae. Riscul de infecție nosocomială este mai crescut la persoanele tarate, cu deficiențe de organ sau la imunodeprimați, dar apariția acestora nu este exclusă nici la alte categorii de pacienți. Rata acestor infecții este de 5-20 la sută, cu o incidență maximă de 28-30 la sută în serviciile de reanimare.

„La nivelul Uniunii Europene, aproximativ trei milioane de persoane prezintă anual o infecție asociată îngrijirilor medicale, iar în jur de 50.000 de persoane mor anual de această cauză pentru ca în etiologia acestor infecții sunt implicați germeni de spital multirezistenți la antibiotice. În România, infecțiile nosocomiale sunt cel puțin în parte subraportate și din această cauză nu există date statistice credibile care să reflecte incidența lor reală. Oricum, această incidență este crescută și de prezența unităților spitalicești învechite, vizitate de un număr mare de aparținători, pe fondul unor lipsuri ce privesc materialele sanitare, medicația și alimentația de care pacienții au nevoie”, a precizat medicul timișorean prof. dr. Emilian Damian Popovici, președintele Societății Române de Epidemiologie.

Potrivit acestuia, lumea medicală se ferește să vorbească de infecțiile nosocomiale de teama consecințelor. Dintre toți microbii, cel mai de temut este Clostridium difficile spun surse medicale.

„Decesul survine în funcție de cât de rezistentă este tulpina de Clostridium difficile, de tratamentul aplicat și de patologia asociată„, a precizat președintele Societății Române de Epidemiologie.

Citeşte şi Mamele nemulţumite de cum au fost trataţi copiii lor la SJU Arad au depus un dosar cu „20 de poveşti de groază”