UNJR: Parlamentarii se pun deasupra legii prin DECIZIA de marţi. Sfidează ideea de justiţie pentru toţi

Judecătorii susţin că scoaterea parlamentarilor de sub incidenţa infracţiunii de conflict de interese reprezintă o sfidare fără precedent adusă ideii de justiţie egală tuturor, potrivit Mediafax. Aceste modificări sunt incompatibile cu mecanismul de funcţionare a unui stat de drept.

11 dec. 2013, 08:32
UNJR: Parlamentarii se pun deasupra legii prin DECIZIA de marţi. Sfidează ideea de justiţie pentru toţi

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) arată că dezavuează categoric adoptarea, în Camera Deputaţilor, a proiectului de lege vizând modificarea unor dispoziţii din Codul Penal, fără a exista o dezbatere publică reală şi fără ca acesta sa fie transmis spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii.

Acest proiect de lege scoate de sub incidenţa infracţiunii de conflict de interese parlamentarii, precum şi toate persoanele care funcţionează în instituţiile aparţinând administraţiei publice centrale şi locale şi care nu au încheiat un contract de muncă, „golind practic de conţinut această infracţiune”, susţin reprezentanţii UNJR.

„O astfel de soluţie legislativă nu poate fi primită prin prisma principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii, adâncind şi mai mult privilegiile unei categorii de persoane în dauna cetăţeanului obişnuit şi reprezintă o sfidare fără precedent adusă nu numai ideii de justiţie reală şi egală pentru toţi, dar însuşi fundamentului constituţional al separaţiei puterilor în stat, paralizând anchete penale în curs şi lipsind de eficienţă condamnări definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti”, arată UNJR în comunicatul citat.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România susţine că modificările aduse Codului Penal prin proiectul de lege adoptat marţi de Camera Deputaţilor şi consecinţele acestora sunt „total incompatibile cu mecanismul de funcţionare a unui stat de drept”.

„UNJR atrage atenţia asupra caracterului extrem de grav al derapajului constituţional petrecut ieri atât prin prisma ignorării cu desăvârşire a instituţiei abilitate de legea supremă să analizeze în condiţiile avizului consultativ oportunitatea adoptării unui proiectului de lege care vizează autoritatea judecătorească, respectiv CSM, cât şi prin prisma conţinutului proiectului adoptat şi a consecinţelor sale, total incompatibile cu mecanismul de funcţionare a unui stat de drept”, se arată în comunicatul citat.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Este vorba despre proiectul de Lege pentru abrogarea art. 74 indice 1 din Codul penal, la care au fost adoptate mai multe amendamente.

Prin această decizie, preşedintele şi parlamentarii ies şi de sub incidenţa articolului 253 indice 1 din Codul penal, privind conflictul de interese, definit drept „fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură”.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a Camerei şi a fost votat fără ca raportul comisiei să fie publicat şi fără dezbatere în plen.

De altfel, Comisia juridică a întocmit raportul luni seară, în aceeaşi şedinţă controversată în care a fost adoptat şi proiectul Legii amnistierii.

Conform raportului, printr-un amendament propus şi adoptat de Comisia juridică, preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Astfel, la articolul 147 Codul Penal prevede că „prin «funcţionar public» se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145 (autorităţi, instituţii publice, persoane juridice de interes public – n.r.)”. De asemenea, „prin «funcţionar» se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat”.

Comisia juridică a introdus un nou alineat potrivit căruia: „Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a postat, marţi, pe Facebook, înaintea votului din Parlament privind proiectul de lege, un mesaj în care arată că „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat în aer în cazul a 25 de senatori şi deputaţi”.
Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că, în urma acestor modificări aduse Codului Penal, parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

DNA a precizat că preşedintele, senatorii şi deputaţii, avocaţii, notarii şi executorii judecătoreşti nu vor mai putea fi cercetați şi sancţionaţi pentru infracţiuni de corupţie şi infracţiuni asimilate celor de corupţie, cum ar fi luarea de mită şi abuzul în serviciu.

„Menţionăm că pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA”, a arătat instituţia, într-un comunicat de presă.

Consiliul Superior al Magistraturii a criticat, la rândul său, modificările aduse Codului Penal, subliniind că nu le-a primit spre avizare, aşa cum prevede legea.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că va retrimite Parlamentului legea prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici, el menţionând că „nu putem confunda Preşedinţia şi Parlamentul cu un butic din Gara de Nord”.

Şeful statului a mai spus că modificările la Codul penal adoptate de Camera Deputaţilor sunt „dramatice” şi „dărâmă zece ani de muncă şi activitate a instituţiilor anticorupţie” precum DNA sau ANI.

VEZI SI:

Parlamentul European şi Comisia Europeană vor fi consultate privind Codul de conduită al parlamentarilor