Victor Ponta, într-o dispută verbală cu revoluţionarii adunaţi la Cercul Militar VIDEO

Prim-ministrul Victor Ponta a avut o discuţie în contradictoriu cu Dumitru Dincă, reprezentant al unui grup de revoluţionari ce s-a adunat la ieşirea din Cercul Militar, acolo unde şeful Guvernului a participat la bilanţul DNA pe anul 2014. Subiectul discuţiei a fost proiectul de lege prin care urmează să fie revizuite drepturile revoluţionarilor şi criteriile după care o persoană poate fi considerată ca participant la Revoluţia din 1989.

24 feb. 2015, 12:02
Victor Ponta, într-o dispută verbală cu revoluţionarii adunaţi la Cercul Militar VIDEO

La ieşirea de la şedinţa de bilanţ, Victor Ponta s-a îndreptat către grupul de revoluţionari grupat de trotuarul de vis-à-vis de Cercul Militar. „De trei ani de zile văr rugăm să ne primiţi să stăm de vorbă (…) Daţi-ne cuvântul că primiţi o delegaţie de 5-7 persoane cu care să staţi de vorbă”, i-a spus Dumitru Dincă lui Ponta.

Revoluţionarii sunt nemulţumiţi de prevederile OUG 95 care acum se află la Parlament pentru aprobare şi pe care Dincă a etichetat-o ca „o mare ticăloşie”. „Nu, n-a fost”, i-a replicat Ponta. „Nu sunt 20.000 de revoluţionari în ţara asta. Acum sunt în plată 20.000„, a continuat premierul referindu-se la cei care au primit certificate de revoluţionar în mod nejustificat.

„Noi cerem DNA-ului să intervină şi să cerceteze fraudele. Nu noi suntem vinovaţi pentru ele”, s-a apărat Dincă. Conversaţia s-a încheiat fără ca cei doi să se pună de acord, însă a rămas ca prim-ministrul să vină la comisia parlamentară atunci când pe agenda ei va fi discutarea Legii de aprobare a OUG 95.

Guvernul a decis, pe 10 februarie, că indemnizaţiile pentru revoluţionari vor fi acordate doar celor care, la Revoluţie, au participat la acţiuni de stradă în Bucureşti, Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu-Mureş şi Cluj–Napoca, ceilalţi fiind obligaţi să prezinte documente emise de către Parchet sau să conteste procedura.

Printr-o hotărâre aprobată în şedinţa de marţi, Guvernul a stabilit că doar localităţile Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cugir, Lugoj, Târgu-Mureş, Cluj–Napoca şi Bucureşti pot fi considerate cele care, în urma confruntărilor cu forţele de represiune, au fost ucise, rănite sau reţinute persoane până la fuga dictatorului. Argumentul Guvernului este că, potrivit datelor oficiale de la Procuratura Generală-Direcţia Procuraturilor Militare şi de la IRR, în perioada 16-22 decembrie 1989 doar în aceste localităţi au fost ucise persoane.

Totodată, noile reglementări creează cadrul legal pentru persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 şi care nu deţineau certificate, să depună cereri pentru dobândirea acestora.