Viorica Dăncilă, scrisoare către Comisia Europeană după protestele violente de pe 10 august: Iohannis a instigat

Premierul Viorica Dăncilă i-a trimis pe 13 august, imediat după ce a revenit din concediu, o scrisoare prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în legătură cu protestul încheiat cu violenţe de pe 10 august. În scrisoarea publicată în premieră de jurnalistul Ovidiu Vanghele de la Centrul de Investigaţii Media şi confirmată de Comisia Europeană se arată că sunt încercări de înlăturare violentă a guvernului legitim, că forţele de ordine au acţionat legal pe 10 august şi că preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la continuarea protestelor.

RomaniaTV.net

17 aug. 2018, 07:16

5 poze | VEZI GALERIA

UPDATE Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat pentru Agerpres existenţa scrisorii.

„Putem confirma că scrisoarea a fost primită şi că un răspuns va veni în timp util”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Agerpres.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Nicolae Ciucă, întrebat dacă este mulţumit de explicaţiile ...

Europarlamentarul Siegrfried Mureşan confirmă şi el că premierul român a trimis o scrisoare liderilor europeni şi o acuză pe Viorica Dăncilă că minte în legătură cu evenimentele din piaţă.

„Vă confirm ca prim ministrul Dăncilă a trimis o scrisoare instituțiilor europene. Citiți mai jos câte neadevăruri spune. Nu am văzut niciodată în viața mea un prim ministru care să spună atâtea neadevăruri despre propriul popor”, a comentat Siegrfried Mureşan pe Facebook, unde a ataşat şi două fragmente din scrisoare.

În replică, senatorul PSD Liviu Pop consideră normal demersul premierului Viorica Dăncilă de a informa Comisia Europeană despre protestele din România.

„E absolut normal, în condițiile în care unii actori politici încearcă dărâmarea Guvernului prin forță. Cei de la USR strâng semnături pentru inițiativa cetățenească fără penali în funcții publice. Domnul președinte USR să ne zică dacă printre persoanele care au lovit femeia jandarm sunt semnatari ai inițiativei. Dacă sunt e o dovadă în plus că acel miting a fost compromis de implicarea partidelor politice în frunte cu președintele României, care e în campanie”, a declarat Liviu Pop vineri, la Digi24.

__________

În scrisoarea publicată, guvernul susţine, sub semnătura premierului Viorica Dăncilă, că obiectivele protestului din 10 august nu erau clar definite, iar asociaţiile românilor din străinătate, iniţiatoare ale manifestaţiei, s-au retras din organizare.

„Evenimentul din data de 10 august nu a mai avut organizatori, fapt ce a dat posibilitatea participării unor manifestanţi care au instigat la acţiuni violente. Au fost încercări repetate de intrare în sediul guvernului, de forţare a cordoanelor de jandarmi şi de intimidare a unor obiective în spaţiul public. În aceste condiţii, forţele de ordine au întreprins demersuri de oprire a violenţelor în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar faţă de plângerile unor demonstranţi care au reclamat faptul că au fost victimele unor abuzuri, au fost demarate anchete cu privire la faptele semnalate”, se arată în fragmentele publicate de Ovidiu Vanghele.

De asemenea, Viorica Dăncilă îl acuză în scrisoare pe preşedintele Klaus Iohannis că a incitat la continuarea protestelor, în loc să-şi exercite funţia de mediator, potrivit Constituţiei.

„Funcţia constituţională de mediator între societate, forţele politice şi instituţiile statului, care revine Preşedintelui României, conform atribuţiilor din legea fundamentală, a fost ignorată de către acesta, care dimpotrivă a găsit momentul să aducă acuze guvernului şi să facă un apel la continuarea protestelor”, se mai arată în scrisoare.

Premierul dă asigurări că în România este respectat dreptul la liberă exprimare, că este stabilitate şi că Guvernul se pregăteşte în continuare de preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Textul integral al scrisorii, prezentat de G4Media.ro

„Îmi amintesc cu deosebită plăcere ultima noastră întrevedere, care ne-a oferit prilejul de a purta o discuţie sinceră şi directă cu privire la situaţia economică, socială şi politică din România, precum şi de a realiza o evaluare a stadiului actual al pregătirilor pentru asigurarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România.

Foarte multe dintre aspectele pe care le-am prezentat atunci s-au regăsit, de altfel, şi în bilanţul primelor şase luni de guvernare. Aş menţiona că am continuat implementarea măsurilor sociale care au vizat, în special, creşterea pensiilor, sprijinirea reîncadrării şi angajării persoanelor fără loc de muncă, precum şi creşterea salariilor, mai ales în domeniile educaţiei şi medical. De asemenea, am continuat masurile care urmăresc procesul de debirocratizare, precum şi cele de simplificare, inclusiv în dialogul cu instituţiile europene.

În prezent, un accent special este pus pe investiţiile strategice, atragerea de investiţii străine şi aplicarea măsurilor convenite pentru intensificarea procesului de absorbţie a fondurilor europene.

Rezultatele acţiunilor guvernamentale nu au întârziat să apară. Astfel, veniturile la bugetul de stat au fost în primele şase luni ale anului cu 12% mai mari decât cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2017. Investiţiile străine directe au crescut cu 65,7%, într-un interval de trei ani, atingând 2,21 miliarde Euro în perioada ianuarie-iunie 2018, faţă de 1,93 miliarde euro in ianuarie-iunie 2017 şi de 1,33 miliarde euro in aceeaşi perioadă a anului 2016. Nu în ultimul rând, sumele primite de România de la Uniunea Europeană au înregistrat o creştere de 19,7 % faţă de anul trecut.

În acelaşi timp, depunem eforturi pentru combaterea pestei porcine şi suntem într-un proces de evaluare a pagubelor rezultate în urma inundaţiilor, aproape fără precedent, cu care ne-am confruntat. în ambele situaţii de criză menţionate am intensificat dialogul cu autorităţile europene relevante în materie.

După întrevederea din luna iulie, am reluat eforturile pentru a relansa un dialog interinstituţional în vederea obţinerii unui consens politic, atât cu Administraţia Prezidenţială, Parlamentul României, cât şi cu alte instituţii ale statului român.

Bilanţul primelor şase luni de guvernare a fost receptat pozitiv în mare parte, existând totodată observaţii şi critici – legitime într-un sistem democratic european care încurajează diversitatea de opinii.

În acest context, a fost anunţată o manifestare de protest, la Bucureşti, pentru data de 10 august, la care urmau să participe reprezentanţi din diaspora românească. Pe măsură ce se apropia data evenimentului şi având în vedere că obiectivele acestuia nu erau clar definite, asociaţiile românilor din străinătate, iniţiatoare ale manifestaţiei, s-au retras din organizarea protestului.

Astfel, evenimentul din data de 10 august nu a mai avut organizatori, fapt ce a dat posibilitatea participării unor manifestanţi care au instigat la acţiuni violente. Au fost încercări repetate de intrare în sediul guvernului, de forţare a cordoanelor de jandarmi şi de incendiere a unor obiective în spaţiul public.

în aceste condiţii, forţele de ordine au întreprins demersuri de oprire a violenţelor în conformitate cu legislaţia în vigoare, iar faţă de plângerile unor demonstranţi care au reclamat faptul că au fost victimele unor abuzuri, au fost demarate anchete cu privire la faptele semnalate.

Manifestaţia din 10 august a devenit un subiect de dispută politică intensă, majoritatea liderilor partidelor au făcut apel la calm şi la izolarea forţelor perturbatoare a ordinii publice. Cu toate acestea, s-au făcut auzite voci ale liderilor politici care au chemai la continuarea protestelor, aducând acuze instituţiilor statului, forţelor de ordine, respectiv celor care în toate statele membre au rolul de a proteja cetăţenii faţă de agresiuni şi acţiuni violente. Consider că aceste încercări de înlăturare pe cale violentă a unui guvern legitim pot reprezenta un precedent periculos în rândul statelor democrate.

De asemenea, funcţia constituţională de mediator între societate, forţele politice şi instituţiile statului, care revine Preşedintelui României, conform atribuţiilor din legea fundamentală, a fost ignorată de către acesta, care dimpotrivă a găsit momentul să aducă acuze Guvernului şi să facă un apel la continuarea protestelor.

Doresc să vă asigur că respectăm dreptul la liberă exprimare şi de manifestare publică, că actul guvernamental de la Bucureşti este în parametrii normali, că în România există stabilitate şi că Guvernul României se pregăteşte în continuare de preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Urmarește RomaniaTV.net și pe Google News