CE nu va determina nivelul salariului, dar dorește să impună un acord asupra unui set de criterii care trebuie îndeplinite atunci când guvernele stabilesc salariile minime. Scopul comisiei este de a stabili un salariu minim echivalent cu 60% din salariul mediu dintr-o țară.

Țările nordice, cu salarii mari, inclusiv Danemarca și Suedia, se opun ideii introducerii unui salariu minim la nivelul UE, măsura care va submina modelele lor de negociere colectivă. Cu sprijinul sindicatelor, politicienii din țările în care negocierile angajator-muncitor stabilesc ratele de salarizare vor contesta propunerea, motivând că măsura ar putea duce la scăderea salariilor, potrivit stiripesurse.ro.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Joe Biden sugerează că unchiul său a fost devorat de canibali ...

Visa Waiver este un obiectiv strategic naţional, anunţă Guvernul

Ministrul danez pentru ocuparea forței de muncă Peter Hummelgaard a declarat pentru Guardian căsusține ideea acordării unor salarii mai mari pentru cei mai prost plătiți europeni, dar că „mijloacele pentru atingerea acestui obiectiv trebuie să respecte tradițiile naționale și modelele care funcționează bine”. „În Danemarca, salariile sunt negociate doar de sindicate și de organizațiile patronale – a fost așa de mai bine de 100 de ani.”   

Dintre cele 28 de state membre, numai Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia nu au un salariu minim legal. Însă muncitorii din țările nordice beneficiază de salarii medii relativ ridicate, angajatorii din Danemarca plătind 43,50 euro pe oră pe lucrător în 2018, cea mai mare sumă din UE. Lucrătorii suedezi și finlandezi sunt remunerați în mod similar, potrivit stiripesurse.ro.   

Salariul minim curent din Bulgaria, pentru un lucrător cu normă întreagă, este de 286 de euro pe lună, comparativ cu 2.071 euro pe lună în Luxemburg. Comisia Europeană lansează de marți prima etapă a consultării cu partenerii sociali – întreprinderile și sindicatele.

Comisia notează că numărul persoanelor încadrate în muncă în UE este la un nivel record, dar că mulți oameni care lucrează continuă să se confrunte cu dificultatea de a face față cheltuielilor de zi cu zi. „Președinta von der Leyen și-a exprimat dorința ca fiecare lucrător din Uniunea noastră să aibă un salariu minim echitabil care să îi permită un trai decent, indiferent de locul în care lucrează. Comisia lansează astăzi o primă etapă a consultării cu partenerii sociali – întreprinderile și sindicatele – cu privire la chestiunea salariilor minime echitabile pentru lucrătorii din UE. Comisia adoptă în prezent o postură de ascultare: vrem să știm dacă partenerii sociali sunt de părere că este necesară acțiunea la nivelul UE și, în caz afirmativ, dacă doresc să o negocieze între ei”, potrivit stiripesurse.ro.

Nu va exista un salariu minim universal, arată comunicatul, iar orice potențială propunere va reflecta tradițiile naționale, indiferent dacă acestea constau în contracte colective de muncă sau în dispoziții juridice. „Unele țări au deja în vigoare sisteme excelente. Comisia dorește să se asigure că toate sistemele sunt adecvate, acoperă suficiente persoane, prevăd o consultare aprofundată a partenerilor sociali și dispun de un mecanism de actualizare corespunzător. Justiția socială este fundamentul economiei sociale de piață europene și se află în centrul Uniunii noastre. Ea stă la baza ideii că echitatea socială și prosperitatea sunt pietrele de temelie pentru construirea unei societăți reziliente cu cele mai înalte standarde de bunăstare din lume.

A venit momentul pentru o schimbare. Schimbările climatice și degradarea mediului ne vor impune să ne adaptăm economia, industria, modul în care călătorim și muncim, ceea ce cumpărăm și ceea ce mâncăm. Se preconizează că numai inteligența artificială și robotica vor crea aproape 60 de milioane de locuri de muncă noi în întreaga lume în următorii cinci ani, în timp ce multe locuri de muncă se vor schimba sau chiar vor dispărea. Demografia Europei este în schimbare; în prezent trăim o viață mai lungă și mai sănătoasă, datorită progreselor în domeniul medicinei și al sănătății publice”.

„Europa traversează o perioadă de schimbări fundamentale. Pe măsură ce trecem printr-o transformare ecologică și digitală și printr-un proces de îmbătrânire a populației, Comisia dorește să se asigure că oamenii rămân în centrul atenției și că economia funcționează în serviciul lor. Dispunem deja de un instrument în acest scop: Pilonul european al drepturilor sociale. Acum dorim să ne asigurăm că UE și statele sale membre, precum și părțile interesate își asumă angajamentul de a-l pune în aplicare”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, a declarat: „Viața profesională a milioane de europeni se va schimba în următorii ani. Trebuie să luăm măsuri pentru a permite viitoarei forțe de muncă să se dezvolte. Economia socială de piață inovatoare și favorabilă incluziunii a Europei trebuie să se axeze pe oameni: ea trebui să le ofere acestora locuri de muncă de calitate remunerate cu un salariu adecvat. Niciun stat membru, nicio regiune și nicio persoană nu poate fi lăsată în urmă. Trebuie să depunem în continuare eforturi pentru a atinge cele mai înalte standarde pe piețele muncii, astfel încât toți europenii să își poată trăi viața cu demnitate și ambiție.”

Comisia spune că Europa are unele dintre cele mai ridicate niveluri de trai și unele dintre cele mai bune condiții de muncă din lume, iar protecția socială este una dintre cele mai eficace la nivel mondial. Europenii se confruntă cu o serie de schimbări, cum ar fi trecerea la o economie neutră din punct de vedere climatic, digitalizarea și schimbările demografice. Aceste schimbări vor crea noi provocări și vor aduce noi oportunități pentru forța de muncă. Pactul ecologic european – noua strategie de creștere – trebuie să garanteze faptul că Europa își va menține sistemele de protecție socială, care sunt printre cele mai avansate din lume, și că va fi un centru dinamic de inovare și de spirit antreprenorial competitiv.

Comisia invită toate țările, regiunile și partenerii din UE să își prezinte opiniile cu privire la calea de urmat, precum și planurile lor pentru realizarea obiectivelor pilonului. Aceste opinii și planuri vor fi luate în considerare la pregătirea unui Plan de acțiune în 2021 care va reflecta toate contribuțiile și care va fi prezentat spre aprobare la cel mai înalt nivel politic.

La rândul său, Comisia prezintă astăzi inițiative planificate care vor contribui deja la punerea în aplicare a Pilonului UE. În 2020, printre acțiunile-cheie se vor număra: salarii minime echitabile pentru lucrătorii din UE; o strategie europeană privind egalitatea de gen și măsuri obligatorii de asigurare a transparenței salariale; o agendă actualizată pentru competențe în Europa; o garanție pentru tineret actualizată; un summit privind lucrul pe platforme online; o carte verde privind îmbătrânirea; o strategie pentru persoanele cu handicap; un raport demografic; sistemul european de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj.