Colegiul Spiru Haret din Bucureşti participă la un proiect european ambiţios. Ce şi-au propus elevii

Așezămintele de la Colțea, realizare a Spătarului Mihail Cantacuzino, sunt situate în apropierea kilometrului zero al Capitalei. Acest complex arhitectural includea un spital (primul din București, 1704), o biserică (terminată, probabil, în anul 1702)) și un turn (1709-1714); primele două au rezistat trecerii timpului, însă Turnul Colței, simbol al orașului București în perioada pre-regalitate, a fost demolat în anul 1888.

Proiectul-concurs Euroscola (ajuns la a X-a ediție), a lansat, anul acesta, o provocare extrem de interesantă pentru tineri: promovarea unui obiect de patrimoniu din orașul în care locuiesc. Întrucât 2018 a fost declarat Anul patrimoniului cultural european, la nivelul întregii Europe s-au intensificat eforturile de a pune în lumină obiectele de patrimoniu din fiecare stat membru, cu relevanță pe plan național și european, pentru a extinde patrimoniul cultural european actual.

„Noi am realizat un sondaj de opinie publică în august. Rar se întâmplă ca bucureștenii să vorbească despre Turnul Colței. Or acesta era simbolul orașului în secolul XIX, recunoscut în Europa. Trebuie ca lumea să știe importanța pe care au jucat-o aceste trei monumente în istoria Bucureștilor. Este fascinantă povestea lor„, a declarat Justina Dumitrache, elevă în clasa a X-a.

De ce așezămintele Colțea? Elevii ne explică, punctual:

SPITALUL COLȚEA:
1. a fost primul spital din București, ridicat, în anul 1704 (lucrările au început în anul 1695), din inițiativa Spătarului Mihail Cantacuzino.
2. unul dintre primele din Europa. Aici au fost chemati sa profeseze cei mai buni medici ai vremurilor.
3. tot aici a fost înființată, în anul 1842, și prima școală de chirurgie românească (Școala de Mică Chirurgie) de către Nicolae Kretzulescu, politician, medic, descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu. Astfel, Spitalul Colțea „a fost una din primele baze de învățământ medical din România”.

BISERICA COLȚEA este cel mai vechi edificiu bucureștean funcțional

TURNUL COLȚEI a fost construit spre a servi drept clopotniță mănăstirii. Era cel mai înalt edificiu din țară la începutul secolului XVIII.

Doamna profesor Valentina Bilcea, de la același liceu, explică și însemnătatea statuii ce poate fi zărită astăzi în curtea spitalului: „Statuia Spătarului Mihai Cantacuzino a fost prima statuie expusă public în Bucureşti, fiind amplasată în curtea Spitalului Colţea, şi îl reprezintă pe ctitorul acestuia, spătarul Mihai Cantacuzino (1650 – 1716), fratele domnului Şerban Cantacuzino (1678 – 1688). Operă a sculptorului Karl Storck (1826 – 1887), realizată din marmură de Carrara, are înălţimea de 1,80 m şi este aşezată pe un soclu de 2 m.”

Astfel, elevii atrag atenția autorităților că acest edificiu merită și trebuie să primească titulatura de MARCĂ A PATRIMONIULUI EUROPEAN, indicând cel puțin trei argumente:

1. CARACTER TRANSEUROPEAN: la spitalul Colțea au fost chemați să profeseze cei mai buni medici ai vremurilor și, datorită lor, instituția a ținut întotdeauna pasul cu cele mai noi descoperiri științifice din domeniu. Până pe la 1833, în Spitalul Colțea au profesat numai doctori străini.

2. ROL ÎN DEZVOLTAREA ȘI PROMOVAREA VALORILOR COMUNE: înființarea spitalului a avut la bază valori europene actuale precum: întrajutorare, toleranță, „dreptul la viață al fiecărei persoane, libertatea circulației” (Convenția Europeană a Drepturilor Omului)

3. ROL ÎN ISTORIA EUROPEANĂ: în secolul XIX, orașul București era legat, prin rețeaua de căi ferate, de marile orașe europene, fiind reprezentat, pe fresca din Gara Cornavin, Geneva (Elveția), de Turnul Colței. Dacă Atena (Grecia) este reprezentată de Partenon, Londra (Marea Britanie) – prin clădirea Parlamentului, Elveția – printr-un porumbel alb cu o ramură de măslin în cioc, simbolul păcii și al neutralității, orașul București e simbolizat de acest monument impresionant, care mai poate fi admirat doar în fotografii.

„Nu știam că, în secolul XIX, Turnul Colței era simbol al Bucureștilor. Am aflat abia după ce am descoperit fresca din gara din Geneva” a declarat Teodor Ionescu, elev în clasa a X-a. Un alt elev, Andrei Stroe, a rămas surprins de istoria închisă între aceste ziduri, afirmând: „cred că nu trebuie să lăsăm ca timpul să acopere, chiar și în amintire, acest monument impresionant: Turnul Colței. Vom promova intens inițiativa celor de la ART-HISTORIA și IDEI URBANE de reconstituire virtuală a mănăstirii și a Turnului Colței. E necesar.”

În plus, echipa Colegiului Național „Spiru Haret” a mai observat un aspect interesant: biserica și spitalul au supraviețuit, iar Turnul – nu, ceea ce învăluie acest așezământ într-o aură mitică. Pentru a atrage atenția asupra acestui obiectiv de patrimoniu, echipa își propune să creeze și o poveste care să facă trimitere la unul dintre miturile spiritualității românești.

Unul dintre profesorii coordonatori, Corina Buzoianu, e de părere că „este un proiect extrem, extrem de interesant, atât sub aspectul valorii sale formative pentru tineri, cât și al contribuției României la consolidarea patrimoniului european. Iar Complexul Arhitectural Colțea nu încetează să ne surprindă, pe măsură ce scotocim pentru a-i descifra tainele.”

Campania de informare și de conștientizare a celor de la „Spiru Haret” include numeroase activități de promovare și parteneriate, desfășurate fie în oraș, fie online, toate având același mesaj: „Susține patrimoniul românesc în Europa!”.

Mai multe detalii puteți afla și de pe pagina de facebook dedicată acestui eveniment – Euroscola 2018 SPIRU.