Cristi Chivu, mărturisire CUTREMURĂTOARE. „Nu mai simt nimic cu degetele mâinii stângi. NIMIC!”
Cristi Chivu a suferit o accidentare teribilă la cap, într-un meci Chievo – Inter, disputat pe 6 ianuarie 2010. Românul a ajuns de urgenţă la spital, fiind operat.
„Nu-mi amintesc deloc lovitura, căzătura, ci doar faptul că eram conștient pe jos, dar brațul stâng îmi era paralizat. Nici nu l-am mai simțit vreo două luni. Mi-am pus mâna în cap să văd dacă-mi curge sânge, însă nu mai aveam os. Era o gaură. După ce m-am operat la cap, n-am mai fost același om. Nu mai aveam cum să fiu ca înainte. A fost o accidentare care mi-a produs traume. Când am revenit pe teren, îmi paraliza pentru câteva secunde toată partea stângă dacă loveam mingea cu capul! Nu mai puteam să fac nimic! Treptat însă, lucrurile s-au mai îmbunătățit, dar mi-am pierdut pentru totdeauna sensibilitatea la degetele mâinii stângi”, a spus Chivu pentru GSP.
„Dacă ating ceva, sunt obligat să mă uit ca să-mi dau seama ce am în mână. De exemplu, când bagi mâna în buzunar, în mod normal realizezi prin pipăire care e cheia, bricheta sau portofelul. Eu nu mai pot face treaba asta. Trebuie să scot tot și să văd ce obiecte sunt. Asta e! M-am obișnuit și m-am adaptat la noul meu corp. N-am mai avut probleme în ultima vreme, dar nu știu ce-mi va rezerva viitorul. Mă aștept la orice”, a mai spus Chivu.
Despre problemele de la picior a spus: „După prima intervenție, lucrurile nu s-au rezolvat. După a doua, nici atât, deși, ulterior, am jucat vreo șase luni fără fascia plantară, iar durerile erau groaznice. Plângeam pe teren! Retragerea din activitate era inevitabilă. La a patra operație i-am spus doctorului că o fac numai ca să trăiesc normal, fără să fiu obligat să umblu încălțat prin casă. Nu puteam merge desculț! Nu mă mai interesa fotbalul, ci doar sănătatea”.
Cristi Chivu a vorbit şi despre de la echipa naţională: „Mi-am dat seama că nu mai pot ajuta cu nimic la lot. Am avut o discuție sinceră cu Răzvan Lucescu, i-am zis că nu mai are rost să merg mai departe, fiindcă mă chinuiesc. Și mai bine dau posibilitatea unui copil să intre și să crească. Nu mi-a fost deloc ușor. Retragerea de la națională a însemnat cea mai dificilă alegere a carierei”.