Document oficial! Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Primăria Capitalei confirmă că Maricel Păcuraru a măcelărit o clădire dintr-o zonă protejată FĂRĂ AUTORIZAŢIE! Mogulul media riscă puşcăria!

Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus, este acuzat că a modificat ilegal o clădire siuată într-o zonă protejată din sectorul 1 al Capitalei în care se află numeroase monumente istorice. Casa de pe strada Frumoasă nr. 20 are acum trei etaje şi a fost supraînălţată fără autorizaţie, după susţin reprezentanţii Primăriei Capitalei, dar şi experţii Inspectoratului de Stat în Construcţii. Mai mult, autorităţile au sesizat organele de urmărire penală, mai exact procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1, pentru a cerceta infracţiunea de executare de lucrări de construire fără autorizaţie.

09 dec. 2020, 16:04
Document oficial! Inspectoratul de Stat în Construcţii şi Primăria Capitalei confirmă că Maricel Păcuraru a măcelărit o clădire dintr-o zonă protejată FĂRĂ AUTORIZAŢIE! Mogulul media riscă puşcăria!

Maricel Păcuraru a achiziționat în 2018, prin interpuși, un imobil situat în centrul Capitalei, ca urmare a unei executări silite. Surse au declarat, sub protecţia anonimatului, pentru România TV, că patronul Realitatea PLUS a început în dispreţul legii să facă tot felul de modificări, fără a avea vreo autorizaţie.

Document oficial! Inspectoratul de Stat în Constructii şi Primăria Capitalei confirmă că Măricel Păcuraru a măcelărit o clădire dintr-o zonă protejată FĂRĂ AUTORIZAŢIE! Mogulul media riscă puşcăria!
Clădirea situată pe strada Frumoasă nr. 20 a fost supraînălţată fără autorizaţie

Primăria Municipiului Bucureşti a confirmat că Maricel Păcuraru a supraînălţat clădirea construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, încălcând legea.

„Comunicăm faptul că, potrivit evidenţelor noastre, Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei Capitalei nu a emis autorizaţie de construire pentru imobilul situat la adresa str. Frumoasă nr. 20, sector 1”, au precizat Reprezentanţii PMB, la solicitarea România TV.

Casa pe care Maricel Păcuraru ar fi reconstruit-o ilegal se află într-o zonă protejată a Capitalei în care intervenţiile sunt permise numai în condiţii stricte

„Conform PUZ «Zone Construite Protejate» aprobat cu HCGMB nr. 279/2000 imobilul se află în zona protejată nr. 97, ţesut tradiţional difuz, zona Occidentului, cu grad de protecţie ridicat – se protejează valorile arhitectural – urbanistice, istorice şi de mediu natural care au o pondere ridicată: trama stradală şi caracterul. Sunt permise intervenţii care conservă trama stradală şi întăresc caracterul existent prin ameliorarea fondului construit şi a valorii urbanistice.

Facem precizarea că imobilul nu figurează pe lista Monumentelor Istorice a municipiului Bucureşti din 2015, întrucât această listă suferă modificări prin clasări şi declasări”, au mai precizat reprezentanţii PMB, pentru România TV.

De altfel, PMB mai precizează că Poliţia Locală a constatat că „au fost executate lucrări fără autorizaţie de construire” la casa care i-ar aparţine lui Maricel Păcuraru, situată pe strada Frumoasă nr.20, motiv pentru care au sesizat organele de urmărire penală.

„Referitor la verificările făcute la acest imobil, menţionăm că reprezentanţii Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti au constatat că la adresa sus menţionată au fost executate lucrări fără autorizaţie de construire.

Menţionăm că, potrivit legislaţiei în vigoare (art. 24 lit. a din Legea nr.50/1991), executarea unor astfel de lucrări constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Faţă de această situaţie, Direcţia Generală de Poliţie Locala şi Control a sesizat organele de urmărire penală, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, solicitând cercetarea persoanelor care se fac vinovate de săvârşirea infracţiunii de executare de lucrări de construire fără autorizaţie de construire”, au explicat oficialii PMB.

Mai mult, reprezentanţii Primăriei Sectorului 1 au confirmat, la rândul lor, că imobilul se află într-o zonă protejată.

„Potrivit P.U.Z  Zone Construite Protejate aprobat cu H.C.G.M.B nr. 279/2000, imobilul din str. Frumoasă nr. 20, Sector 1, se află în zona protejată 97 «Occidentului» și, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcții, cu completările și modificările ulterioare, începând cu 15.09.2009, pentru lucrările prevăzute la art. 3 alin. 1 lit.b:

«lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege – monumente, ansambluri, situri – inclusiv la anexele acestora, identificate în același imobil – teren și/sau construcții, la construcțiile amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate» autorizațiile de construire se emit de Primarul General al Municipiului București conform art. 4 modificat”, au explicat reprezentanţii Primăriei Sectorului 1, la solicitarea România Tv.

Casa a fost extinsă fără acord de la ISC

De asemenea, patronul Realitatea PLUS, care ar fi cumpărat casa prin interpuşi, nu a cerut acordul Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru a renova sau extinde imobilul de pe strada Frumoasă nr.20.

„În baza de date a Inspectoratului de Stat în Construcţii nu există anunţ de începere lucrări de renovare sau extindere. Instituţia noastră nu a emis acord pentru această locaţie.

Imobilul menţionat se află în zona protejată nr. 97 – «ţestutul tradiţional difuz, zona Occidentului, subzona L1B»”, a precizat Inspectoratul de Stat în Construcţii, la solicitarea România TV.

De asemenea, reprezentanţii ISC susţin că pentru clădirea care ar fi deţinută de Maricel Păcuraru prin interpuşi nu deţin „informaţii cu privire la existenţa acordului vecinilor” privind efectuarea de lucrări.

„În conformitate cu prevederile art. 24 lit. a) din legea nr.50 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, constituie infracţiune executarea fără autorizaţie de construcţie sau de desfiinţare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor (…) în acest sens existând un dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti”, au mai precizat reprezentanţii ISC.

Clădire de secol XIX, reconstruită în bătaie de joc, cu pisoar la geam, la mezanin

Casa de pe strada Frumoasă numărul 20 pe care Măricel Păcuraru ar fi cumpărat-o prin interpuşi a fost construită în anul 1890. Potrivit unui document al Serviciului de Consolidări al Primăriei Municipiul Bucureşti, imobilul figura în anul 2016 ca având subsol, parter şi un etaj (S+P+1E).

De asemenea, clădirea figura pe lista imobilelor încadrate în categorii de urgenţă, neîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare.

Toaleta cu pisoar, construită la mezaninul casei

Între timp, imobilul a fost supraînălţat, având acum parter şi trei etaje. Primăria Capitalei nu a putut preciza când au fost efectuate lucrările deoarece proprietarul nu a solicitat autorizaţie de construcţie.

Contactat de reporterii România Tv, Edmond Niculuşcă, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN), nu a răspuns solicitării de a comenta pe această temă, cu toate că recent a fost numit consilier personal al primarului general al Capitalei, Nicuşor Dan, pe probleme legate de consolidări.

Casa supraînălţată abuziv se află pe o stradă cu parfum de istorie. Aici a locuit mama lui Mateiu Caragiale

Chiar vizazi de casa reconstruită fără autorizaţie de Măricel Păcuraru se află un monument istoric. Imobilul de pe strada Frumoasă numărul 19 a fost construit în 1910, fiind estimat în urmă cu trei ani de Artmark Historical Estate pentru suma de 1,5 milioane de euro.

Strada și-a luat numele de la Palatul lui Gr. G. Cantacuzino –  astăzi Muzeul Național „George Enescu”) – numit în epocă Casa Frumoasă. Artera avea să-și respecte blazonul, fiind ocupată de o serie de imobile impresionante.

Alături de cocheta casă de la numărul 19, se găsesc numeroase construcții monument istoric, reprezentative pentru patrimoniul cultural local. Strada din centrul Bucureștiului este încărcată de istorie arhitecturală.

De altfel, pe Strada Frumoasă, în casa de la numărul 14, a locuit Maria Constantinescu, mama naturală a lui Mateiu Caragiale. Este fiul lui Ion Luca Caragiale, care s-a născut în 1885 şi a fost recunoscut ulterior de dramaturg, conform Zf.ro.

De asemenea, tot pe strada Frumoasă, la numărul 24, se află Grădiniţa cu program prelungit a Colegiului Național de Muzică ,,George Enescu”, care a fost înfiinţată în toamna anului 2019, fiind singura grădiniță cu profil vocațional din țară. Cel mai probabil, praful şi gălăgia produse lucrările de reconstrucție şi supraînălțare i-au afectat şi pe copiii care studiază muzica încă de la o vârstă fragedă.

Casa din zona protejată e sediu pentru firmele soţiei lui Măricel Păcuraru

În casa de pe strada Frumoasă nr. 20, funcţionează o firma DBV Media House care are ca acţionariat societatea PHG  Media Invest SRL  şi  Pink Post Publimail srl, deţinută de un off-shore din Cipru, au precizat surse sub protecţia anonimatului pentru România TV.

De altfel, PHG  Media Invest SRL aparţine soţiei lui Maricel Păcuraru, Daniela-Madi Păcuraru. Este chiar compania care în iunie 2020 a primit licenţe de la Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru două noi posturi de televiziune – Realitatea Sportivă şi Realitatea Star, conform media-max.ro.

 

România TV nu a putut contacta reprezentanţii firmei deţinute de soţia lui Maricel Păcuraru deoarece reprezentanţii acesteia nu au furnizat un număr de telefon, aşa cum reiese din informaţiile publice, disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Scopul acestor modificări făcute pe repede înainte şi în dispreţul total al legii e legat de faptul că Maricel Păcuraru va fi forțat în viitorul apropiat să mute sediul televiziunii Realitatea Plus în acest imobil, după ce a acumulat datorii imense la proprietarul sediul în care funcționează în momentul de faţă televiziune, în imobilul de birouri Willbrook.

România TV l-a contactat pe Maricel Păcuraru, însă patronul Realitatea PLUS nu a răspuns solicitării de a comenta pe marginea acestor acuzaţii.

Răspunsul ICS

Răspunsul Primăriei Municipiului Bucureşti

Răspunsul Primăriei Sectorului 1

Cine este Maricel Păcuraru

În ianuarie 2017, Maricel Păcuraru, patronul postului de televiziune Realitatea TV, a fost eliberat condiţionat în 2014 de Curtea de Apel Bucureşti la patru ani de închisoare, conform News.ro.

Judecatoria Brăila a decis, pe 16 ianuarie 2017, să admită cererea de liberare condiţionata formulată de Maricel Păcuraru. Omul de afaceri a efectuat 815 zile din pedeapsa totală de 1.460 de zile.

Pe 3 noiembrie 2014, Curtea de Apel București i-a condamnat definitiv pe Maricel Păcuraru şi pe fostul director al Poştei Române, Mihai Toader, la câte patru ani de închisoare cu executare, în dosarul privind poliţele de asigurare pentru angajaţi, în care prejudiciul este de peste patru milioane de euro.

Pe latura civilă, instanta i-a obligat pe cei doi, alături de alţi sase inculpaţi din dosar, să restituie Poştei Române suma de 14,3 milioane de lei, la care va fi adaugată dobânda calculată până la plata efectivă a datoriei.

Presa din Galaţi scrie că Măricel Păcuraru este considerat o figură extrem de proeminentă în primii ani după Revoluţie. Născut în familia unui cioban din localitatea Vânători, din apropiere de Galaţi, Păcuraru a intrat în afaceri la 25 de ani, după ce a fost mai întâi ospătar. După ce mai multe afaceri fără succes în Constanţa, Maricel Păcuraru se întoarce apoi la Galaţi, unde şi-a înfiinţat mai multe benzinării, magazine, precum şi afaceri cu tablă de la combinatul siderurgic.

În 1996, Maricel Păcuraru ia un credit de la Banca Internaţională a Religiilor de peste 1,5 milioane de dolari, bani care nu ar mai mai fost daţi înapoi niciodată, aşa cum precizează publicaţia gălăţeană Viaţa Liberă. Pe lista băncilor dispărute de la care Păcuraru ar fi obţinut împrumuturi mari se numără şi Bankcoop, cu cinci miliarde de lei vechi şi Dacia Felix, cu două miliarde de lei vechi.

În iulie 1996, Maricel Păcuraru, preşedinte al grupului de firme MHC, a fost arestat pentru bancrută frauduloasă, fals şi uz de fals. El a fost învinuit că ar fi ştampilat în alb un chitanţier cu ştampila Parohiei Timişoara, pentru a acoperi un prejudiciu de 600 de milioane de lei adus holdingului său. O lună mai târziu, Păcuraru a fost pus în libertate, în urma unei decizii a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

Maricel Păcuraru mai fusese condamnat şi în 1992, când a primit zece ani de închisoare pentru înşelăciune, însă a fost eliberat după nouă luni, deoarece Curtea de Apel i-a schimbat încadrarea juridică, dispunând cinci luni de închisoare. Afacerile controversate au continuat, însă, iar numele sau a apărut în noi dosare de infracţiuni economice, fals intelectual şi înşelăciune.

Una dintre cele mai controversate relaţii de afaceri dezvoltate de firmele lui Păcuraru a fost cea legată de contractele cu Poşta Română şi de încercarea de privatizare a Poştei.

Păcuraru a fost acuzat de procurorii DNA de comiterea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată şi spălare de bani. Acuzaţiile erau legate de încheierea unor poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române pentru riscuri precum accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate.

Poliţele fuseseră încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi mai multe firme de asigurare, prin intermediari, cu încălcarea regulamentelor Poştei şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă, producându-se astfel un prejudiciu de peste patru milioane de euro.

Numele Păcuraru apare şi în cazul tentativei de privatizare a Poştei Române în anul 2006. De fapt, aici s-a încercat preluarea controlului acţiunilor la care aveau dreptul angajaţii Poştei, precum şi restructurarea prin externalizare a unor servicii din cadrul Companiei.

Citeşte şi: Realitatea, amendă după acuzațiile false făcute de fiica lui Maricel Păcuraru şi secretara lui Dragnea în direct la adresa unor politicieni


loading...