Liviu Dragnea respinge propunerea lui Tăriceanu privind numirea şefilor din Justiţie
Liviu Dragnea este de părere că situaţia actuală, care implică intervenţia Preşedintelui şi a ministrului Justiţiei în numirea şefilor din justiţie, este mai bună decât
„Eu am mai avut un punct de vedere în legătură cu acest proiect de lege. Poate că situaţia actuală este o situaţie mai bună decât varianta propusă. Nu ştiu dacă e ideală, dar acum sunt totuşi trei entităţi implicate în aceste numiri, în procesul de numire. Şi poate acest echilibru între trei entităţi, care practic funcţionează independent, s-ar putea să fie mai bun”, a declarat Liviu Dragnea, citat de Mediafax.
Întrebat despre cum vor vota senatorii PSD, având în vedere că legea a fost adoptată miercuri tacit de Camera Deputaţilor, Dragnea a spus că „vor avea acelaşi punct de vedere ca şi el”. „Eu cred că senatorii PSD vor avea acelaşi punct de vedere ca şi mine. Totuşi… am mai discutat şi cu colegii mei”, a subliniat liderul PSD.
Liviu Dragnea dă vina pe campania electorală şi pe Valeriu Zgonea pentru faptul că legea iniţiată de Tăriceanu a trecut fără dezbatere de Camera Deputaţilor. „La Cameră a trecut în mod tacit, am fost în campania electorală. Şi eu sunt mirat pentru că, cu fostul preşedinte al Camerei care era lăudat şi răslăudat de toată lumea, cum de i-a scăpat aşa ceva. Un om foarte vigilent de altfel. Se mai întâmplă. Oricum, la Senat, fiind camera decizională, acolo se decide”, a mai spus Dragnea, care a precizat că a mai avut poziţii diferite de preşedintele Senatului, dar relaţia ”funcţionează”.
Camera Deputaţilor a adoptat tacit, miercuri, un proiect de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor, potrivit căruia procurorii şefi şi conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu vor mai fi făcute de preşedintele ţării. Proiectul a fost iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi a primit aviz negativ, pe motiv că intră în contradicţie cu Constituţia.
Proiectul de lege iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu scoate preşedintele ţării din circuitul de numire a şefilor de parchete şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceştia urmând să fie numiţi direct de de Consiliul Superior al Magistraturii.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii. (…)
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în proiectul propus de Călin Popescu Tăriceanu.
Potrivit legii în vigoare, aceste numiri se fac de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.
Consiliul Legislativ a avizat pozitiv proiectul lui Călin Popescu Tăriceanu, însă cu „observaţii şi propuneri”, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă.
Una din observaţiile Consiliului Legislativ este aceea că forma propusă de Călin Popescu Tăriceanu ar putea încălca Constituţia. Mai precis, excluderea CSM din procesul de numire a şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie intră în contradicţie cu art. 125, alin. 2 din Constituţie:
Art. 125, alin. 2 din Constituţie
Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.