Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) urmează să sesizeze Curtea de Apel Bucureşti, pentru a constata situaţia în care se află guvernatorul Băncii Naţionale a României. Viitoarea decizie a Curţii de Apel va putea fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Colegiul a aprobat Nota de Constatare și a dispus introducerea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a acțiunii în constatare pentru stabilirea calității de colaborator al Securității, pentru următoarea categorie de persoane: – art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naționale a României, președinte, vicepreședinte de banca și membrii consiliului de administrație din sectorul bancar) – 1 persoană”, se arată în comunicatul dat de instituție după ședința de marțea trecută a Colegiului.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Judecătoarea lui Vlad Pascu amenință că renunță la dosar, ...

Doi ingineri de la Electrica Oradea, trimişi în judecată pentru ...

Procedura de verificare a CNSAS vine ca răspuns la solicitarea avocatului Gheorghe Piperea. Acesta a pos­ta recent pe pagina sa de Facebook: „În urmarea cererii formulate de Asociaţia Parakletos (n.r. condusă de Ghoerghe Piperea), guvernatorul BNR, domnul Mugurel Cons­tantin Isărescu, va fi supus unei proceduri de re-verificare a calităţii de fost colaborator/lucrător al fostei Securităţi comuniste, aşa cum rezultă din adresa pe care tocmai am primit-o de la CNSAS, cu numărul P 187/17 si 63/19.

Robert Turcescu: „S-a dat telefon la nivel înalt, Isărescu mai stă doi ani la BNR” 

În urmă cu doi ani am făcut aceeaşi cerere, care nu a fost respinsă pentru că sus-numitul nu ar fi avut «calitatea» incriminată, ci pentru că legea nu permitea reverificarea dosarului de securitate a persoanei care ocupa funcţia de guvernator al BNR. În acest moment, legea a fost modificată (lucru cerut chiar de CNSAS, în repetate rânduri), în aşa fel încât reverificarea să fie posibilă.

Poate că, de data asta, vom afla, în sfârşit, adevărul”.

Amintim că, la începutul lunii trecute, Senatul a votat modificarea OUG 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Ca urmare, şefii BNR vor putea fi verificaţi de CNSAS dacă au colaborat cu securitatea, senatorii eliminând din lege prevederea care excludea conducerea BNR de la obligaţia de a fi verificată de CNSAS.

Daniel Zamfir, care a iniţiat proiectul de modificare a legislaţiei în vigoare, a postat, atunci, pe Facebook: „Senatul a votat în unanimitate propunerea pe care am făcut-o de modificare a OUG 24/2008, privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. Din prevederile OUG 24/2008 erau exceptate de la depunerea declaraţiei pe propria răspundere, precum şi de la verificarea la cerere a statutului de colaborator al Securităţii persoane alese şi numite în funcţii publice. Astfel, funcţii precum Avocatul Poporului, membrii CNA, membrii conducerii Curţii de Conturi, ai Consiliului Concurenţei, ai Consiliului Le­gislativ, rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii şi multe alte categorii nu vor mai fi exceptate de la respectiva declaraţie, iar orice persoană poate solicita verificarea celor nominalizaţi mai sus. P.S. Era să uit: În categoria celor de mai sus se încadrează şi membrii CA al BNR”.

Noile reglementări au fost promulgate de preşedintele Klaus Iohannis. 

Toate aceste mişcări vin pe fondul faptului că, la începutul lunii martie 2017, cotidianul România Liberă a scris că Mugur Isărescu a dat note informative la Securitate, sub numele de cod „Manole”.

Sub numele de cod „Manole” s-a ascuns, inainte de 1989, actualul guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, care se afla in evidentele UM 0195, adica sub controlul Contraspionajului Extern din Centrala de Informatii Externe, scria Romania Libera .

Investigatia din Romania libera care il deconspira pe guvernatorul BNR Mugur Isarescu este sustinuta de documente in facsimil provenite  din arhivele CNSAS, secțiunea dedicată Institutului de Economie Mondială (IEM). 

Doua dintre aceste  documente arata clar ca identitatea reala a sursei ”Manole” este Mugur Isarescu. Legatura  dintre sursa ”Manole” si Mugur Isarescu este… strada pe care locuiau amindoi in sectorul 6 din Bucuresti.  Este probabil o scapare care a dus la deconspirarea sursei ”Manole”, de regula bine protejate de Securitate. 

”Într-o „notă“ din septembrie 1986, sursa „Manole“ vorbește despre un eveniment care i s-a întâmplat chiar lui. Cu această ocazie, „Manole“ își menționează adresa de domiciliu: strada Miron Constantinescu, nr. 33, blocul Z11. Într-un alt document al Securității, datat 1979, aceeași adresă îi este atribuită unui angajat al IEM identificat cu numele real: „Isărescu Constantin Mugurel (…), domiciliat în București, Str. Miron Constantinescu nr. 33, bl. Z11“ (facsimile 1 & 2)”, scriu jurnalistii de la Romania libera.