Primă „de porc” pentru bugetari şi în 2022. Câţi cârnaţi şi câte jumări poţi să iei cu bonusul de sfârşit de an
PRIME DE CRĂCIUN 2022. 70% dintre companiile participante la cel mai recent sondaj eJobs au declarat că anul acesta vor oferi angajaților beneficii extrasalariale de sărbători. 7,5% au răspuns ferm că nu au bugetat o astfel de acțiune, în timp de 22,5% nu știu încă dacă vor face sau nu ceva în acest sens. 64,3% au ales primele în bani, care reprezintă, de altfel, și stimulentul cel mai dorit de angajați. 43% vor organiza o petrecere de final de an pentru toată echipa, iar 28,6% dintre angajatori vor achiziționa coșuri cu produse specifice de sezon pentru toți angajații. Alte beneficii menționate de participanții la sondaj au fost voucherele și tichetele cadou, zilele libere suplimentare, tichetele de vacanță și tombolele cu premii.
PRIME DE CRĂCIUN 2022. Mii de angajați din România vor primi bani în plus pentru a trece iarna. ING Bank va plăti o sumă consistentă, pe lângă salariu
Toți cei peste 2.300 de angajați ai ING Bank România vor primi un ajutor de 2.000 de lei, care se va adăuga la salariul din luna noiembrie. Banii, spun surse apropiate situației, sunt destinați ușurării poverii pe care angajații o vor duce iarna aceasta, în contextul scumpirilor masive ale gazelor, energiei electrice și încălzirii centralizate.
Ajutorul este unic, va fi plătit într-o singură tranșă și este gândit ca un supliment la măsurile de compensare și subvenționare anunțate de autorități. Din informațiile noastre și alte companii multinaționale, nu doar din domeniul bancar, se gândesc să acorde astfel de ajutoare sau au decis deja să o facă.
ING este a patra bancă din România, după active, și cel mai probabil liderul în ceea ce privește numărul de conturi curente pe care le gestionează. Banca are peste 2.300 de angajați și s-a remarcat în principal prin inovațiile pe care le-a adus pe piața din România, inclusiv automatele multifuncționale și aplicațiile de tip internet banking, care au fost îmbrățișate treptat de toate băncile locale.
PRIME DE CRĂCIUN 2022. Compania din România care oferă angajaţilor bonusuri de 3.000 lei, la final de an
Angajații Complexului Energetic Oltenia vor încasa la final de an bonusuri de peste 3.000 de lei net. Se va acorda economia la fondul de salarii în cuantum de 1.512 lei de angajat, cu un avans de 1.000 de lei pe 20 decembrie.
Salariații vor mai încasa pe 5 decembrie o primă în valoare de 200 de lei pentru fiecare copil. De asemenea, pe 12 decembrie va fi acordată o primă de Crăciun, în valoare de 1.300 de lei, scrie gds.ro.
Complexul Energetic Oltenia are aproape 12.000 de angajați și produce energie electrică pe bază de cărbune.Complexul Energetic Oltenia va încheia anul 2022 pe profit, după cinci ani de pierderi.
PRIME DE CRĂCIUN 2022. Ce angajaţi primesc bonusuri de 1000 de lei înainte de Sărbători
Aproape o treime dintre respondenți au declarat că valoarea pachetului de sărbători va fi de peste 1.000 de lei pentru fiecare angajat. 25% au alocat, în acest scop, între 400 și 600 de lei, 14,3% între 200 și 400 de lei, 7,1% între 600 și 800 de lei, iar 3,6% între 800 și 1.000 de lei. 21,4%, în schimb, se vor limita la un buget cuprins între 100 și 200 de lei pentru fiecare angajat din companie.
PRIME DE CRĂCIUN 2022. Două treimi dintre angajatorii ruși au anunțat că nu plătesc bonusuri de sărbători.
63% dintre angajatori nu vor plăti bonusuri de sărbători în acest an, scrie agenția rusă de stat RBC, care citează un sondaj comun al serviciilor Rabota și SberPodbor. Optimizarea cheltuielor și reducerea bugetelor sunt principalele motive invocate. Anul trecut, ponderea a fost de doar 35%.
„Conform cercetărilor noastre, anul acesta, mai puțini angajatori sunt pregătiți să plătească bonusuri de sărbători angajaților, deoarece mulți s-au confruntat cu optimizarea cheltuielilor sau cu reducerea bugetelor în 2022”, a declarat Alexander Veterkov, director general adjunct al Rabota.ru.
Dacă 63% dintre companii nu vor plăti bonusuri, 37% dintre angajatorii chestionați au spus că intenționează să o facă. 16% dintre ei vor acorda bonusuri „doar unora”.
Cuantumul bonusurilor din acest an „va depinde de rezultatele angajaților”, au răspuns 50% dintre cei chestionați. 20% au spus că angajații vor primi un bonus de 10% din salariul lor lunar. 9% dintre companii vor plăti „al 13-lea salariu”. Doar 3% dintre angajatorii chestionați plănuiesc să plătească o remunerație în valoare de două salarii.
Fără petreceri în corporații, fără festivități în marile orașe
Companiile din Rusia au redus și bugetele pentru organizarea de petreceri corporative de Anul Nou cu 20% față de anul trecut, cel puțin 20% din evenimente au fost deja anulate, iar trendul e în creștere.
După anunțul mobilizării parțiale în țară pe 21 septembrie, autoritățile din mai multe regiuni rusești au anunțat decizia de a anula sărbătorile de Anul Nou pentru a aloca fondurile pentru echipamente pentru personalul militar.
Prime de Crăciun 2022. Ce trebuie să aibă în vedere firmele care oferă prime salariaților din România
Firmele beneficiază de destul de multă libertate în acordarea primelor sau bonusurilor salariale, în sensul că-și pot stabili propriile politici în acest sens, nediscriminatorii însă (pentru a evita litigii cu salariații), dar pot la fel de bine să acorde prime și fără să aibă o documentație care să stea la baza lor. Poate cel mai important aspect la care să fie atenți angajatorii este acela fiscal, primele deosebindu-se aici în funcție de ocaziile cu care sunt acordate.
Şapte din zece companii (69%) vor oferi beneficii de Paşte angajaţilor, cele mai populare fiind primele în bani şi tichetele/voucherele cadou, potrivit unui recent sondaj eJobs. „O treime dintre angajatorii participanți la studiu oferă cu ocazia Sărbătorilor Pascale din acest an prime în bani și puțin peste un sfert își recompensează echipele cu vouchere sau tichete cadou. Coșurile cu produse tradiționale, odată preferatele angajatorilor, sunt oferite în acest an doar de 13% dintre aceștia”, transmit cei de la eJobs într-un comunicat remis redacției noastre.
Bonusurile sau primele salariale pot fi oferite cu diverse ocazii, iar angajatorii au posibilitatea să-și recompenseze angajații pentru performanțe – primele de performanță – ori să le ofere sume de bani în plus cu diverse ocazii. Practic, există o oarecare larghețe în cum se acordă aceste sume de bani pentru că, așa cum punctau și specialiștii Schoenherr în acest material, ele pot fi acordate și fără a exista o documentație în spate. Altfel, firmele pot să le prevadă în mod unilateral – de pildă, prin regulamentul intern – sau ele pot fi negociate în contractele individuale sau colective de muncă.
„Pentru evitarea oricăror discriminări, angajatorul trebuie să definească criterii clare și verificabile de acordare a bonusurilor, care să poată justifica acordarea de bonusuri diferite pentru salariații care prestează o muncă egală sau de valoare egală.
Astfel, angajatorul are libertatea de acordare a unor bonusuri ex gratia independent de criteriile ce privesc rezultatele efective ale muncii salariaților, dacă este în măsură să dovedească stabilirea unor criterii care sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare”, scriau cei de la Schoenherr acum ceva vreme.
Dacă un angajator își permite financiar să acorde acum anumite sume de bani angajaților săi, chiar dacă nu are ceva prevăzut la nivel intern în acest sens, o poate face. Și, probabil, acesta e unul dintre motivele pentru care ar putea fi preferate în fața altor tipuri de beneficii pentru salariați: banii se acordă, fără prea mari formalități, cel mai important fiind să fie fiscalizați în mod corect și în niciun caz acordați „pe sub masă”. Spre deosebire de tichetele cadou, să zicem, pentru care firma trebuie, practic, să încheie un contract cu emitentul de astfel de bilete de valore. Un alt motiv pentru care bonusurile ar putea fi preferate tichetelor stă în posibilitatea angajatului de a folosi acei bani cum crede de cuviință și când dorește.
Dacă la bonusurile de performanță nu se pune problema momentului acordării lor – fiind acela stabilit de angajator, în urma evaluărilor – iar astfel de bonusuri sunt privite de legea fiscală similar veniturilor salariale (așadar, se vor impozita cu 10% și se vor reține contribuțiile ca la salariu), în cazul primelor oferite cu ocazii speciale avem și un regim fiscal special.
„În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori, veniturile sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai jos, nu depăşeşte 300 lei:
(i) cadouri oferite angajaţilor, precum şi cele oferite pentru copiii minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase;
(ii) cadouri oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie;
(iii) cadouri oferite angajaţilor în beneficiul copiilor minori ai acestora cu ocazia zilei de 1 iunie”, scrie în art. 76 din Codul fiscal.
Practic, dacă sumele de bani sunt oferite în aceste contexte – de Paște, de Crăciun, de 8 martie salariatelor sau pentru copiii minori ai angajaților de 1 iunie – atunci vorbim de sume care nu sunt impozabile atâta timp cât se încadrează în plafonul (recent modificat, de altfel) de 300 de lei. Anterior, plafonul era de două ori mai mic. Același plafon, și în cazul contribuțiilor plătite în mod normal pentru angajatul respectiv – sănătate, pensii și contribuția asiguratorie pentru muncă.
Primele pot beneficia de un regim fiscal preferențial dacă sunt acordate cu aceste ocazii speciale – în rest, indiferent cum sunt denumite de angajator, ele sunt taxate similar salariilor.
„Odată stabilite în scris, regulile de acordare a bonusurilor vor fi obligatorii pentru angajatorul însuși până la modificarea ori revocarea acestora (…) Deși inserarea unei clauze de bonus în contractul individual de muncă nu este obligatorie, în măsura în care angajatorul își asumă, în mod liber și în cunoștință de cauză, în calitate de profesionist, negocierea unei clauze de bonus și inserarea acesteia în cuprinsul contractului individual de muncă, el trebuie să acționeze cu bună-credință”, potrivit celor de la Schoenherr.