Ritualuri şocante: Ce fac africanii din triburi cu copiii care le-au murit GALERIE FOTO VIDEO

05 09. 2015, 13:08

Fotograful Eric Laffourgue prezintă imagini-document unice, care descriu suferinţele psihice ale familiilor din triburi africane cărora le-au murit copiii de mici. Gemenii ocupă un loc special în cultura acestor triburi, unde moartea unui bebeluş se produce în proporţie de una la 20 de naşteri, numărându-se printre cele mai ridicate rate ale deceselor nou-născuţilor din lume. De aceea, ritualurile pentru aceştia sunt stricte, relatează Daily Mail.

Fotograful s-a ocupat îndeaproape de tribul Fon, o comunitate mică din Benin. În credinţa triburilor, părinţii copiilor morţi cred că spiritul micuţilor este încă prezent şi poate fi întruchipat într-o păpuşă. De obicei, aceasta este confecţionată din lemn.  Femeile care şi-au pierdut bebeluşii confecţionează nişte păpuşi în miniatură pentru ca sufletul copilului decedat să „intre” în aceste păpuşi şi să le însufleţească, pentru a-şi continua astfel viaţa de care nu au mai avut parte pe Pământ.

De modul în care se poartă părinţii lor cu păpuşile care îi întruchipează pe copiii morţi depinde şi viitorul familiilor lor. Dacă păpuşa este neglijată, familia va avea ghinion, iar dacă este bine „îngrijită”, ca şi cum ar fi în viaţă, le va aduce noroc. Astfel, în fiecare zi, păpuşile sunt mângâiate, „hrănite”, plimbate, spălate şi aşezate în aşternuturi foarte curate. Femeile le poartă la piept, la vedere, păpuşile fiind susţinute de veştmintele femeii, astfel încât să fie văzute de toată lumea.

Cum decurge ritualul

Hounyoga este una dintre mamele care şi-a pierdut gemenii. Trăieşte în satul Bopa, are 40 de ani şi este căsătorită cu un maestru voodoo. A avut 9 copii, între care şi o pereche gemeni care i-au murit la vârsta de 2 ani, la câteva luni diferenţă unul de celălalt. Gemenii morţi ai femeii sunt Zinsou (băiat) şi Zinhoue (fată), iar mama lor vorbeşte depre ei ca şi cum micuţii ar fi în viaţă.

În fiecare dimineaţă, Hounyoga îi spală şi le curăţă feţele cu o mănuşă umezită. Săptămânal îi curăţă într-un lac, cu un burete vegetal si săpun, deşi păpuşile sunt curate. Le usucă şi le parfumează. După ce termină toaleta, femeia aruncă buretele pe care l-a folosit pentru a-i curăţa cât mai departe posibil, în lac, pentru că, după ce a fot întrebuinţat o dată, dacă este folosit şi a doua oară atrage spriritele rele asupra ei.

Urmează vremea mesei. Femeia pune cele două păpuşi în nişte scaune în miniatură, în faţa mesei. La masă se aduce mâncare şi apă, dar şi sucuri garbogazoase, deoarece în credinţa wodoo, zahărul reprezintă pacea.

După masă, Hounyoga merge la un templu împreună cu păpuşile, unde hrăneşte o divinitate-şarpe, numită Dan. Iar după ce sparge cu dinţii o nucă de cola în jumătăţi, o asezonează cu tot felul de condimente puternice şi o oferă gemenilor.

Femeia are credinţa că, dacă îşi îngrijeşte cum se cuvine gemenii morţi, aceştia o vor apăra de toate pericolele şi de duhurile rele. Dacă nu, păpuşile se vor supăra şi vor dispărea de-acasă, semn care ar prevesti o mare nenorocire. De asemenea, dacă cineva o supără, ea le spune gemenilor ce i se întâmplă, iar aceştia o păzesc şi îi alungă pe duşmani.

Seara, femeia îşi culcă păpuşile într-un pătuţ improvizat dintr-o saltea şi o părută albă, imaculată. Îi dezbracă şi îi culcă pe spate, unul lângă celălalt. Stă lângă ei până când „adorm”, iar apoi îi întoarce pe burtă.

Dacă mama gemenilor este obosită şi nu poate întotdeauna să ducă acest ritual mai departe, atunci tatăl lor este cel care se ocupă de ei, după aceleaşi ritualuri. De asemenea, când pleacă la serviciu cu maşina, până în Cotonou – capitala Beninului, soţul femeii ia gemenii cu el şi îi prinde în centura cu care îşi înfăşoară talia. Bărbatul spune că îi aduc noroc şi că îl apără de accidente.

Fraţii şi surorile gemenilor morţi pot beneficia şi ei de ajutorul „divin” al lor, cu condiţia să îi trateze cum se cuvine şi să nu îi considere ca fiind doar nişte păpuşi sau să se joace cu ele.

Dacă familia pleacă în vacanţă, poate lăsa figurinele la o „creşă”, unde şi alte familii îşi aduc figurinele gemenilor pierduţi, pentru a putea fi îngrijiţi fără întrerupere.