Şedinţă extraordinară de Guvern vineri pentru bugetul pe 2020. Deficitul estimat este de 3,6%

UPDATE: Guvernul a decis, vineri dimineață, să amâne adoptarea proiectului de buget pe 2020, după rectificarea bugetară care va avea loc luni.

UPDATE: Construcţia bugetară pentru anul 2020 şi orizontul 2021-2022 este bazată pe şase obiective, conform Strategiei fiscal bugetare, publicate de Ministerul Finanţelor Publice.

Cele şase obiective sunt: Stimularea, continuarea, consolidarea şi menţinerea unei creşteri economice inteligente, sustenabile şi incluzive, prin utilizarea eficientă a factorilor de producţie, creşterea productivităţii şi demararea investiţiilor durabile; Crearea spaţiului fiscal pentru alocarea unor sume importante pentru susţinerea investiţiilor publice majore şi implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix; Crearea unei politici fiscale predictibile pentru susţinerea mediului de afaceri, simplificarea fiscalităţii şi fluidizarea proceselor interne, pentru a crea premisa unei creşteri economice sustenabile; Adoptarea unor măsuri salariale, sociale pentru asigurarea protecţiei sociale şi securităţii sociale pentru persoane vârstnice, pensionari şi categoriile cele mai vulnerabile şi aflate în dificultate, bine ţintite care să corespundă nevoilor reale ale beneficiarilor; Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice; Îmbunătăţirea, aplicarea şi consolidarea guvernanţei bugetare, creşterea transparenţei bugetare şi eficientizarea cheltuielilor publice.

Estimările avute în vedere la construcţia bugetară pentru anul viitor vizează o creştere economică de 4,1%, o inflaţie medie anuală de 3,1%, un deficit de 3,6% din PIB, 275.000 şomeri şi un salariu mediu net lunar de 3.324 lei.

Veniturile sunt estimate la 358,593 miliarde lei, iar cheltuielile la 399,227 miliarde lei.

Astfel, veniturile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 31,76% din PIB, 31,45% în anul 2021, urmând ca în anul 2022 să reprezinte 32,05% din PIB, evoluţie determinată de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe orizontul de referinţă, precum şi de măsurile/prevederile adoptate până la acest moment prin acte normative.

Cheltuielile bugetare proiectate pentru anul 2020 reprezintă 35,35% din PIB, ajungând la 34,58% în 2022, în scădere pe orizontul de referinţă ca pondere în PIB. Cheltuielile de investiţii sunt preconizate să ajungă la 48,605 miliarde lei în 2020, urmând ca în 2021 să crească la 48,739 miliarde lei şi în 2022 la 49,988 miliarde lei.

Planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB, urmând ca acesta sa ajungă în anul 2022 la 2,77% din PIB, respectiv o reducere cu 0,81 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrându-se în 2022 în prevederile regulamentelor europene.

„Se constată pe orizontul de referinţă o scădere a deficitului bugetar cash, ESA, structural, având în vedere că derapajul acestui indicator poate avea drept consecinţe cu impact direct asupra costului suveran de finanţare, poate avea un impact major asupra încrederii agenţilor economici şi populaţiei în perspectivele economice ale anului viitor care poate genera o amânare a proiectelor de investiţii private, o încetinire a dinamicii pieţei muncii şi reducerea perspectivelor de angajare.
În termeni structurali, se estimează că deviaţia înregistrată în anul 2016 de la OTM stabilit pentru România (respectiv 1% din PIB) se va menţine pe tot orizontul de referinţă, dar incepe să se ajusteze începând cu anul 2020, pentru ca în anul 2022 să înregistreze 2,62% din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale faţă de anul anul 2020. Devierea de la OTM s-ar produce în condiţiile menţinerii, pe întreg orizontul de planificare, a unui nivel sustenabil al datoriei publice sub 40% din PIB, România previzionând în anul 2019 un procent al datoriei publice de 36,4% din PIB, în creştere fată de anul 2018 cu 1,4 puncte procentuale”, se menţionează în strategie.

Documentul estimează pentru 2019 un deficit cash de 4,43% din PIB, „reprezentând un derapaj semnificativ” faţă de ţinta stabilită iniţial de 2,76% din PIB.

„Această evoluţie este determinată în principal de angajarea unor cheltuieli bugetare pe baza unor venituri suplimentare estimate iniţial care nu s-au materializat în încasări şi nici nu au fost luate măsuri compensatorii, chiar dacă au fost atenţionări de la agenţiile de rating şi organismele internaţionale din prima parte a anului”, se precizează în strategie.

UPDATE: Proiectul de lege de abrogare şi modificare a prevederilor Ordonanţei de Urgenţă 114 va fi în prima citire în şedinţa de Guvern de la ora 17,00, a anunţat, vineri, premierul Ludovic Orban.

El a spus că până atunci va avea discuţii pe această temă cu partenerii, liderii grupurilor parlamentare care au susţinut Guvernul, pentru a conveni forma.

„De asemenea, solicit ministerelor care nu au trimis până în prezent observaţiile şi modificările să o facă până la ora 14,00, pentru că în şedinţa de guvern de la ora 17,00 am programat o primă citire în şedinţa de guvern a proiectului de lege pe care urmează să ne angajăm răspunderea”, a mai spus Orban.

Joi, premierul Ludovic Orban a anunţat că la începutul săptămânii viitoare ar putea adopta proiectul referitor la abrogarea OUG 114, pentru care Executivul îşi va angaja răspunderea.

Premierul Ludovic Orban declara, joi, că până luni va decide forma în care va fi adoptat bugetul pentru anul 2020, fiind luate în calcul procedura parlamentară sau asumarea răspunderii. Orban afirma că, în oricare dintre situaţii, orice amendament benefic va fi admis.

El spunea că în cursul zilei de joi urma să fie gata o primă variantă a bugetului pentru 2020 care va fi discutată cu partidele care susţin Guvernul, iar în cursul zilei de vineri va exista o primă lectură a documentului.

Întrebat dacă va angaja răspunderea Guvernului pentru Legea bugetului, Orban spunea: ”Obiectivul nostru este de a reuşi adoptarea bugetului de stat şi a Legii asigurărilor sociale până în 31 decembrie. Dacă constatăm că este posibil să atingem acest obiectiv prin dezbaterea obişnuită în Parlament, vom apela la dezbatere”.

Orban preciza că orice amendament adus Legii bugetului şi care este oportun va fi admis, indiferent de modul în care se a adopta legea.

”Orice amendament benefic pentru care există resurse şi aduce câştiguri pentru economie şi societate va fi acceptat”, spunea Orban.

Întrebat când va decide forma în care va fi adoptat bugetul, Orban anunţa că ”până luni”.

Guvernul mizează anul viitor pe o creştere a veniturilor cu aproape 10%, asemănătoare cu cea din acest an, şi a cheltuielilor cu doar 7,1%, la jumătate faţă de ultimii doi ani, în timp ce economia este aşteptată să crească cu 4,1%, potrivit strategiei fiscal bugetare publicate de Ministerul Finanţelor.

Bugetul pe 2020 va avea cheltuieli totale de 399,2 miliarde de lei şi venituri aşteptate de 358,6 miliarde de lei.

Astfel, veniturile cresc cu 9,8% (10,6% în 2019), iar cheltuielile cu 7,1%, faţă de circa 15-16% în 2019 şi 2018.

În plus, deficitul scade cu circa 5,5 miliarde de lei faţă de 2019, dar se menţine la un nivel de peste 3%, impus prin Tratatul de Maastricht.

”Planificarea bugetară pe anul 2020 şi estimările pe perioada 2021-2022 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2020 la 3,58% din PIB, urmând ca acesta sa ajungă în anul 2022 la 2,77% din PIB, respectiv o reducere de 0,81 puncte procentuale faţă de anul 2020, încadrandu-se în 2022 în prevederile regulamentelor europene”, se arată în document.

Totodată, cheltuielile de personal, care au pus presiune semnificativă pe buget în ultimii doi ani, îşi reduc dinamica, cu un plus de doar 7,2% faţă de 2019, după creşteri de 19%, respectiv 24% în ultimii doi ani.

Cheltuielile cu asistenţa socială vor creşte cu 14,5% în 2020, la 131,1 miliarde de lei, şi vor reprezenta circa o treime din cheltuielile totale.

În septembrie 2020, Guvernul va mări punctul de pensie cu 40%, un avans care va pune presiune pe buget.