ŞOC. Cel mai mare LAGĂR NAZIST în aer liber din Europa a fost la Dej. Vezi cum erau schingiuiţi evreii

Marea deportare a avut loc în vara anului 1944, când evreii din Dej şi împrejurimi au fost duşi în ghetoul din Pădurea „Bungur„, o pădure împrejmuită cu reţea de sârmă, scrie dejeanul.ro.

Despre acest ghetou se spune că a fost cel mai mare în aer liber din Europa. În ghetou au fost adunaţi aproape toţi evreii din Dej şi din împrejurimi. Conform statisticilor, de aici, au fost deportaţi 10.300 de evrei, direct spre camerele de gazare. Puţini au supravieţuit ca prin miracol, iar unii au avut norocul să fugă înainte de marea deportare. 

Citeşte şi Fostul criminal nazist Eric Priebke va fi înmormântat în Italia

Ghetoul din Pădurea „Bungur” era păzit de de poliţiştii locali şi de circa 40 de jamdarmi unguri. La o casă de lângă ghetou, nişte detectivi, împreună cu nilaşişti au organizat aşa numite anchete de torturi. Aici erau aduşi evreii bănuiţi că şi-ar fi ascuns lucruri, fiind maltrataţi şi schingiuiţi în modul cel mai barbar. I-au descălţat şi dezbrăcat, iar apoi cu bastoane de cauciuc i-au lovit în tălpile picioarelor şi peste corp încât ţipetele şi vaietele se auzeau în întreg ghetoul. După 14 zile s-au făcut primele transporturi de evrei spre lagărele naziste. La ieşirea din ghetou fasciştii nilaşi din Dej au făcut percheziţii corporale evreilor, confiscându-le tot ce au găsit asupra lor, până şi actele, nelăsându-le decât un rând de haine de îmbrăcat.

Mărturiile supravieţuitorilor, surprinse în cartea „Evreii someşeni„, scrisă de Diana şi Viorica Medan, scot la iveală comportamentul abominabil a unor agenţi ai Gestapoului, jandarmi maghiari şi „nilaşişti”, adepţii ai formaţiunii fasciste maghiare.

Citeşte şi Ce mai poţi cumăpăra de pe Internet în România: Un bărbat din Cluj a scos la vânzare o LAMPĂ din PIELE de OM

„Şochează lipsa umanitaţii şi decăderea acestor „mici Mengele” la un stadiu inimaginabil. Înainte de a ajunge în ghetou, unii evrei erau torturaţi, li se dă foc şi sunt aruncaţi, morţi sau vii, în râuri. Mulţi sunt bătuţi crunt, unii până mor. Sunt suspuşi la diverse torturi, dezbrăcaţi în pielea goală sau forţaţi să asite la supliciul rudelor. Sub pretextul că ar putea ascunde bijuterii în interiorul propriului corp, femei de toate vârstele, de la copile de 6-14 ani până la femei de 70 de ani, sunt supuse unor groaznice „percheziţii vaginale”, introducându-li-se în vagin beţe şi alte obiecte contondente, multe murind din cauza leziunilor. […] Malnutriţia, absenţa grupurilor sanitare, lipsa posibilităţilor de a se spăla, ca şi vremea nefavorabilă au cauzat, în multe locuri, serioase probleme de sănătate. Provizia de apă pentru miile de locuitori ai ghetourilor consta, în general, într-un număr limitat de cişmele, dintre care unele erau dezafectate zile în şir. Mulţi oameni au pierit din cauza unor maladii grave precum dizenteria, ferbra tifoidă şi pneumonia. Dacă evreii din Transilvania de Nord sunt printre cei mai decimaţi din toate zonele administrate de maghiari, proporţia se menţine, iar evreii someşeni sunt printre cei mai chinuiţi din Nordul Ardealului”. (Evreii someşeni)

Citeşte şi Ungurul Laszlo Csatari, cel mai căutat presupus criminal nazist de război, a decedat

Dacă pentru mulţi dintre noi unele evenimente din trecut par desprinse dintr-un film sau dintr-o carte de istorie, pentru câţiva oameni acestea sunt amintiri despre care nu vor sa mai vorbească, pe care ar vrea să le uite, dar nu pot sa le uite pentru ca datorează victimelor omagiul veşnic.â

 „Pentru că am locuit la Turda am avut şansa de a rămâne în viaţă. În perioada aceea noi am pierdut casa unde locuiam împreună cu părinţii, iar în locuinţa noastră a fost deschis Centrul Naţional de Românizare. Noi am fost mutaţi într-o casă cu chirie. Din păcate pe fratele lui mama, pe soţia acestuia, şi pe cei doi verişori ai mei i-am pierdut atunci. Nu s-au mai întors. Mi-am pierdut şi colegi de şcoală. Îmi este foarte greu să vorbesc despre ceea ce a fost atunci. Au fost duşi 10.300 de evrei şi s-au întors mai puţin o mie. Nu pot sa spun decât: Dumnezeu să-i ocrotească!”, a spus Iosif Farkaş, preşedintele Comunităţii Evreilor din Dej.

Vezi mai multe amănunte despre lagărul nazist de la Dej aici.