Cazul celor şapte tineri vasluieni acuzaţi de viol a declanşat un val de comentarii, dezbateri, luări de poziţie, o adevărată „violiadă” românească, scrie ziarulring.ro. Din zona justiţiei şi a mediului politic până în cea a societăţii civile, au fost şi continuă să curgă păreri, dar şi măsuri active. Vezi poziţiile CSM, ale Parchetului General şi, mai nou, ale Avocatului Poporului, care ieri a reacţionat pe această temă. În cele ce urmează, prezentăm şi punctul de vedere al unor psihologi şi psihiatri care conturează un interesant profil al violatorului român.

Citeşte şi Dosarul violului din Vaslui: Procurorul care nu a făcut contestaţie şi-a exercitat funcţia cu gravă neglijenţă

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Țara din Europa care îți dă bani ca să finalizezi studiile! ...

Avarie majoră la CET București Vest și CET Grozăvești. Mii ...

„Violul este, în societatea românească, un fapt divers”

Cel mai bine a conturat profilul violatorului român cunoscutul sociolog şi psiholog Hanibal Dumitraşcu. Acesta, plecând de la câteva caracteristici generale ale ecuaţiei bazate pe trinomul viol-violator-violat („violatorul este un frustrat sexual”, este „un personaj care, dintr-un motiv sau altul, are un prag al rezistenţei la frustrare extrem de scăzut”, este „lipsit de omenie”, „are convingerea că raptusul sexual nu este un păcat atât de grav”, „are dispreţ funciar faţă de victimă, faţă de femeie”, considerând-o „o fiinţă inferioară bărbatului”), spune că, „plecând de la asemenea mod de a privi femeia, violul este, fără îndoială, în societatea românească, un fapt divers, mai degrabă, decât o întâmplare care vine foarte rar. De altminteri, rata aceasta a violului este dintre cele mai ridicate, din câte ştiu eu, din Europa în momentul acesta. Sigur că violul poate fi corelat şi cu o plajă întreagă de alţi factori. Există şi alte variabile în afara celor pe care le-am invocat deja: violul este asociat cu alcoolul, cu anturajul, cu drogurile, cu sărăcia, cu lipsa unui job. În general violul se produce atunci când ai foarte mult timp liber la dispoziţie şi gândurile ţi se focalizează către raptusul sexual. Pornografia deşănţată, violenţa de toate dfelurile prezente în viaţa de zi cu zi, de la cea simbolică, verbală, până la cea fizică. Cam ăsta este profilul. Un univers întreg se asociază cu violul”.

„Putem asocia harta sărăciei cu prezenţa violatorilor”

La acest profil în care ies în evidenţă alcoolul, drogurile, sărăcia, lipsa jobului, renumitul psiholog mai adaugă alte câteva tuşe legate mai ales de coordonatele de timp (vârstă – „în jurul vârstei de 18 ani, până la 28-30 de ani”) şi spaţiu (geografice). „Datele, statisticile arată că există nişte focare şi pungile acestea de sărăcie din Moldova sau din sudul ţării care, din punctul ăsta de vedere, sunt locuri unde violul este mai frecvent decât în alte părţi. În general, cred că violul are loc acolo unde societatea nu mai are suficiente mijloace de control asupra indivizilor. Comunităţi slabe, desfăcute, sărace, cu un peisaj economic pauper, pot produce evenimentele dezolante ale raptusului sexual. Violul este mai puţin frecvent în comunităţile unde există coeziune socială şi prosperitate ecoonomică”. Aşadar, potrivit profesorului Dumitraşcu, violatorul este, potrivit datelor statistice, „mai degrabă de la ţară”, „este şi moldovean, mai mult decât să spunem funcţionar în administraţia superioară a statului, la Bucureşti. Dar, dacă te duci în Ferentari, şi acolo stau destul de prost”. Una peste alta, putem asocia harta sărăciei cu prezenţa violatorilor”. Sau, altfel spus, hărţile sărăciei şi violatorilor din România tind… să se suprapună.

Citeşte şi Un nou caz de viol în grup şochează România. O minoră din Gorj, sechestrată şi supusă la perversiuni

Un sindrom „Rîmaru” la violatorul român?

La rândul său, cunoscutul doctor Cristian Andrei, care a refuzat din start să facă un profil „ştiinţific” al violatorului român, spunând că „violatori sunt peste tot”, a adăugat câteva nuanţe interesante tabloului cu violatori. „Dacă ne referim la cazul vasluian, aici nu este vorba de psihopaţi, de persoane cu antecedente în viol, ci este vorba de grupuri. Putem, aşadar, să vorbim de o cultură a comunităţii în grupurile de băieţi, care sunt, din păcate, cel mai puţin educate grupuri sociale din România. Ei sunt lăsaţi de capul lor şi ajung destul de departe şi cu infracţiunile, şi cu alte genuri de comportament. (…) Caracteristici pentru violatorii din mediul rural în România reies în principal din faptul că grupurile de tineri care practică violul sunt mai organizate piramidal. Adică au cel puţin un lider, sunt mai puţin democratice decât cele din mediul urban”. Întrebat dacă am putea vorbi de un sindrom „Rîmaru” la violatorul român, dr. Cristian Andrei spune: „Aceşti adolescenţi (n.r. – din Vaslui) nu sunt violatori. Ei sunt nişte adolescenţi prost educaţi, care umblă în grupuri prost educate. Violator înseamnă cu totul altceva. Este un individ mai degrabă singur care are nişte probleme afective şi, poate, şi sexuale, şi care repetă cu obstinaţie un anume fel de agresioune. Iar aici, în cazul de la Vaslui, nu vorbim de violatori, ci de adolescenţi prost educaţi. Ei fac de râs tagma violatorilor propriu-zişi. Ei, mai degrabă, nu au vocaţia violului, ci a promiscuităţii. Ei, practic, reflectă nivelul de cultură al comunităţii din care provin”.

Profilul violatei: o posibilă „victimă în serie”

Am încercat, împreună cu dr. Cristian Andrei, să conturăm şi profilul victimei, al fetei violate. „Din păcate, întotdeauna, când este vorba de agresiuni, se formează un cuplu. Iar în acest cuplu, fiecare, atât agresorul, cât şi victima, are un rol. Victima, din păcate, de cele mai multe ori este revictimizată, adică dacă a păţit-o o dată, o mai păţeşte, pentru că, dacă s-a auzit că a păţit-o o dată, cei mai slabi din comunitate încearcă tot la ea, pentru că este considerată accesibilă. Pe scurt, dacă o fată a avut nişte relaţii sexuale devreme sau a fost violată şi se vorbeşte despre asta, majoritatea băieţilor, dar mai ales cei care nu au experienţă sexuală sar pe ea, considerând că şi aşa o să accepte cu uşurinţă repetarea episodului. Din păcate, este foarte traumatizant pentru persoana respectivă pentru că nu poate ieşi din rolul ăsta”. „Cei şapte tineri vasluieni fac de râs tagma violatorilor.”, Dr. Cristian Andrei