SFANTA PARASCHEVA 2016. În plus, pe lângă minunile şi evlavia tipice sărbătorii, cea mai bătrână dintre surori aduce cu sine un întreg cortegiu de practici şi tradiţii fascinante, scrie unica.ro.

Citeşte şi Racla cu moaştele Sf. Parascheva, scoasă spre închinarea pelerinilor la Iaşi

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Ce este dieta disociată? Ce să mănânci și ce să nu mănânci ...

TEST IQ. Numai persoanele cu mintea limpede și inteligența ...

Numele Cuvioasei înseamnă, în limba greacă „Vineri”, iar, în viziunea unor cercetători, „Sfânta Vineri” ar proveni din cultul zeiţei romane Venus, „o divinitate justiţiară” prin execelenţă.

La rândul lui, folclorul românesc i-a atribuit, de-a lungul timpului, semnificaţii noi, unele transformate în practici religioase, altele, în superstiţii bătrâneşti.

Tradiţiile Sfintei Vineri

Ziua „Sfintei Vineri de Toamnă”, cum mai este numită în popor, este praznic al morţilor pomeniţi, motiv pentru care se împart lipii, vin şi must nou.

Praznicul impune însă şi interdicţii în această zi, pe care oamenii satelor continuă să le respecte. Aşadar, de Sfânta Paraschiva se ţine post şi nu se lucrează, nici la serviciu şi nici în casă, pentru a te feri de pericolul durerilor de ochi şi de cap. La ţară, bătrânii nu făceau nici focul în această zi.

De asemenea, pe 14 octombrie nu se spală şi nici nu se coase, altfel te alegi cu negi la mână. Fetele ţineau la această superstiţie pentru a rămâne cinstite, iar bătrânii, pentru belşug. Ea apare în vise şi împărtăşeşte leacuri populare celor bolnavi sau îi atinge cu toiagul pe cei care nu respectă avertismentele ei.

De Sfânta Paraschiva se ţine post, dar nu se consumă pepene roşu şi poame negre.

Tot în această zi se poate prezice vremea: dacă ziua de 14 octombrie este frumoasă sau mohorâtă, tot aşa vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Iar dacă zilele de toamnă de până acum nu au fost ploioase, este semn că iarna se va lăsa curând.

Citeşte şi Sute de pelerini aşteaptă la rând pentru a se închina la moaştele Sf. Cuvioase Parascheva

Pentru anticiparea vremii, oamenii se ghidau după semnificaţii pastorale. În funcţie de cum dorm oile în stână: adunate una lângă alta, este semn de iarnă grea.

Mitologie şi folcor

Numită „luminătoarea casnică a Moldovei”, ea este cea mai bătrână sfântă dintre surorile ei, care protejează femeile căsătorite şi pe care le ajută la naştere, care căsătoreşte fetele şi poartă de grijă animalelor sălbatice.

În mitologia românească, „Sfânta Vineri” este o divinitate intransigentă, justiţiară, este imaginată în chip de văduvă foarte bătrână şi aducătoare de năpastă, iar când devine ocrotitoare, poartă chipul unei bătrâne veghetoare la sănătatea oamenilor şi la fertilitate.

Ea însăşi ar poseda la curţile ei un căţel de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica. Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă.

Hramul Sfintei Cuvioase Paraschiva, sărbătorit în fiecare an pe 14 octombrie, transformă Iaşiul în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară. Cunoscută în popor şi ca Sfânta Vineri, aceasta este considerată ocrotitoarea Moldovei, iar la moaştele ei strâng anual peste 40 de mii de pelerini din ţară şi străinătate.