BUNAVESTIRE, 25 MARTIE 2016. Tradiţii şi superstiţii de Ziua Cucului. Rugăciunea de Buna Vestire

In traditia romaneasca, Buna Vestire are in unele zone si o alta semnificatie pe langa cea religioasa, scrie hotweek.ro. Se spune ca in canta pentru prima data cucul, vestitorul unor lucruri importante in viata omului. Ce alte traditii sunt in tara noastra in ziua de Buna Vestire, aflati mai jos.

Citeşte şi Reţetă de Buna Vestire. Păstrăvi mănăstireşti cu legume

Buna Vestire este prima sarbatoare confirmata in documente, dintre sarba­torile Maicii Domnului. Data acestei sarbatori a variat la inceput. Astfel, unii o sarbato­reau in ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar in unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia si Milano, Buna Vestire s-a sarbatorit pe 18 decembrie.

Parintele profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea (681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a asteptarii Nasterii Dom­nului. Va­riatia datei de praznuire a existat in Apus pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).

Alte articole

Calendar ortodox 25 martie 2025, sărbătoare cu cruce roşie. Tradiţii şi superstiţii de Buna Vestire. De ce se pun sare şi pâine în pragul casei şi este dezlegare la peşte

Ciucă, la capela Parlamentului: ”Această capelă ne ajută să fim mai aproape de Dumnezeu, mai aproape și de oameni”

In Rasarit insa, data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a inceput sa fie sarbatorita peste tot pe 25 decembrie, adica inca din prima jumatate a sec. al V lea.

Buna Vestire este sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi ar cadea aceasta.

Traditii de Buna Vestire

Bunavestire (25 martie) avea in unele zone si o alta semnificatie pe langa cea religioasa. Acum canta pentru prima data cucul, vestitorul unor lucruri importante in viata omului. Cand o persoana il auzea pentru prima oara cantand, trebuia sa numere de cate ori canta pentru a sti cati ani mai are de trait.

De Buna Vestire este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.
In Apus, sarbatoarea Bunei Vestiri este numita si sarbatoarea Zamislirii Domnului. In calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscuta sub denumirea de Blagovestenii sau Ziua Cucului.

Traditia mai spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. In Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare.

In unele zone, pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se stropeau cu tuica. Tot acum, gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casa maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori. Fiind dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mamaliga in apa, pentru ca mor pestii. De asemenea, este ziua in care este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.

Citeşte şi Minune de Buna Vestire. A scăpat cu viaţă, după ce a căzut cinci metri într-o fântână VIDEO

Buna vestire sau ziua cucului

Potrivit crestinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria ca a fost aleasa de Dumnezeu sa dea nastere Mantuitorului Hristos. In calendarul popular sarbatoarea aceasta se mai numeste si Blagovistenie sau Ziua Cucului, cucul ocupand un loc central in cadrul acestei mult asteptate sarbatori. Cucul perceput ca incarnare a stramosului mitic, pasare cu un pronuntat substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii. Primul sau cantec care are loc de obicei la Bunavestire, trebuie sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu bani in buzunare. Daca nu ar fi indeplinite aceste conditii rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri in anul care va urma. Daca primul cantec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, in partea stanga sau in spatele omului, era semn de rau augur, dupa cum indica si versurile: „Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!”; mai mult, daca cineva auzea cucul toata primavara se credea ca va muri in scurt timp. Pe aceleasi coordonate se situeaza si intrebare:”Cucule, puiucule/ Cati ani imi vei darui/ pana ce eu voi muri?”, dupa care se numara cantecul cucului (de cate ori isi striga numele).

Pe de alta parte, flacaii si fetele il intrebau pe cuc lucruri care ii interesau mai mult, precum: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?” Tacerea cucului aducea mare bucurie celor care intrebau, deoarece tacerea echivala cu o casatorie grabnica, in vreme ce cantatul cucului ii aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de asteptare!

Comportamentul Cucului a facut din el un simbol al nestatorniciei si mai ales, al adulterului, al dragostei tainuite, numita in popor si boala cucului, aici avandu-si originea si cunoscuta expresie: „Mai baiete cucuiete/ Ce ti-e capul tot la fete!”

Dupa cum stim, la Buna Vestire este dezlegare la peste, pestele fiind celalalt „personaj” central al acestei sarbatori. In plan simbolic, pestele se apropie de cuc, avand un pronuntat substrat sexual; in acest sens, aduceti-va aminte numai de basmul in care tanara fata ramane gravida dupa ce a mancat peste. Consumul ritual de peste era justificat prin credinta ca cei ce vor face asa vor fi sanatosi ca pestele tot anul.

RUGACIUNE LA BUNA VESTIRE

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti mai presus decât îngerii şi arhanghelii şi mai cinstită decât toată făptura, auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ţie, şi arată mila ta poporului dreptcredincios! Izbăveşte oraşul acesta, toate oraşele şi satele, ţara aceasta şi tot poporul binecredincios de toate nevoile, de boli, de cutremur, de potop, de foc, de război, de toate durerile şi necazurile, ca să nu fie încercaţi robii tăi nici de suferinţe, nici de spaime, nici de moarte, nici de dreapta mânie a lui Dumnezeu, ci îi păzeşte şi îi mântuieşte cu mila ta, Preacurată Fecioară.

Roagă-te, Doamnă, pentru buna întocmire a văzduhului, ca pământul să-şi dea roadele sale spre hrănirea tuturor! Aducându-ţi aminte de robii tăi şi netrecând cu vederea lacrimile şi suspinele lor, fii ocrotitoarea tuturor: pe cei rătăciţi povăţuieşte-i, pe prunci hrăneşte-i, pe tineri îi învaţă, pe cei bătrâni întăreşte-i, pe cei bolnavi însănătoşeşte-i, dar mai cu seamă păzeşte şi întăreşte sfânta Biserică a Fiului Tău. Învredniceşte-ne, Maică a tuturor, prin rugăciunile tale, să fim şi noi părtaşi vieţii celei fără de sfârşit şi astfel să stăm fără de ruşine în ziua judecăţii de-a dreapta Fiului tău şi Dumnezeului nostru. Amin!