DEFINIȚIA POLITICII EDITORIALE LA România TV

Definitia politicii editoriale:

-echilibru perfect

-impartialitate

-informatie verificata

-discurs al stirilor si al dezbaterilor fara niciun fel de partizanat

-informatii si imagini exclusive

-evenimente de impact transmise in timp real

-stiri si dezbateri u tematica de interes maxim pentru public

România TV isi propune sa respecte dreptul publicului la informare, conform Rezolutiei Consiliului Europei 1003/93 referitoare la etica jurnalistica. Informatiile nu vor fi tratate ca o marfa, ci ca o necesitate pentru a satisface un drept fundamental al cetateanului. Dat fiind ca România TV este o statie eminamente de stiri, adica furnizoare a unui serviciu de informare, televiziunea isi asuma inclusiv contributia interpretativa si analitica pentru o informare corecta.
Aceasta presupune si obligatia de a include aspectele cele mai semnificative pentru viata societatii, inclusiv cele cu relevanta pentru dezvoltarea acesteia in sens pozitiv. Dat fiind ca evaluarea unor asemenea caracteristici nu poate fi apanajul unei autoritati sau rezultatul unei reglementari, acest principiu ramane un “principiu de relevanta”, principiu pe care Romania TV si-l asuma pentru a-si atinge obiectivul: efectul de informare a publicului sa fie maxim.
O precizare necesara: verificarea legalitatii continutului editorial va fi intotdeauna anterioara difuzarii programelor.
Desi opiniile sunt in mod necesar subiective si, in consecinta, nu pot si nu trebuie sa fie supuse criteriilor de corectitudine, România TV se va asigura prin toate mijloacele de care dispune   ca opiniile sunt exprimate in mod sincer si etic si ca ele sunt fondate pe un suport faptic credibil si suficient.
Opiniile care iau forma unor comentarii la adresa unor evenimente sau actiuni referitoare la persoane sau la institutii nu trebuie sa incerce sa nege realitatea faptelor sau a datelor. Daca acest lucru se constata pe parcursul derularii programului, moderatorul România TV are obligatia de a interveni prompt si de  a informa corect publicul telespectator.
Jurnalistii trebuie sa manifeste exigente imperative constand in raportarea de stiri corecte si de opinii etice. Acest lucru este esential in vederea respectarii dreptului fundamental la informare al cetatenilor.
Independenta si impartialitatea nu inseamna neutralizarea valorii de adevar a stirilor prin prezentarea plata si neutralizarea reciproca a informatiilor si a opiniilor contradictorii. Continutul editorial va pune in evidenta opinia relevanta sau informatia de maxima credibilitate, precizand insa caracterul relativ al veridicitatii, care in unele dintre cazuri, poate fi stabilita numai in instantele de judecata sau de evaluarea opiniei publice.
Independenta si impartialitatea nu inseamna a refuza evidenta adevarului atunci cand el se afla in mod clar de partea unora dintre cei aflati in disputa, cu exceptia cauzelor penale, unde evaluarea apartine exclusiv instantelor de judecata.
Realizatorii vor fi impartiali din punct de vedere politic in realizarea programelor.
Continutul editorial va acorda importanta problemelor reale ale societatii si nu va crea false probleme sau nu va obtura atentia publicului cu probleme minore.
Este de interes public atat protejarea drepturilor individului cat si respectarea dreptului lui si al publicului de a fi informat in contextul asigurarii pluralismului surselor de informare.
Problemele de interes public sunt in mare parte puse in discutie in legatura cu figurile publice, respectiv persoanele care detin o functie publica sau care utilizeaza resursele publice, sau in sens larg, toti aceia care joaca un rol in viata publica, fie in politica, ecomomie, arte, sfera sociala, sport sau in orice al domeniu, in sensul definitiei date de Rezolutia 1165 (1998) a Consiliului Europei. Notiunea de figura publica nu se restrange deci la politicieni sau membri ai administratiei, ci include personalitati din diverse domenii a caror prezenta publica starneste interes. Figurile publice trebuie sa admita ca pozitia lor in societate ii expune la o presiune sporita asupra vietii lor private. Mai mult, „asteptarea legitima de protectie a vietii private si a dreptului la propria imagine” nu poate fi invocata in spatii in care se admite o expunere normala in fata publicului si a presei.
Dat fiind ca persoanele publice contribuie la stabilirea standardelor sociale atat prin diferentiere cit si prin exemplu, cercul interesului public legitim ar fi prea ingust circumscris daca s-ar reduce numai la dezbaterea pe marginea reflectarii unor comportamente care sunt moral sau legal discutabile si nu ar include si reflectarea normalitatii comportamentului vietii zilnice, daca aceasta serveste la formarea opiniei publice in chestiuni de interes general sau la dezbateri de interes general.
In cazul persoanelor care acced in mod voluntar in viata publica, acestea nu mai pot invoca dreptul de a ramane anonimi, imaginea lor devenind intr-un anume grad o proprietate publica la care putem face apel pentru a intretine dezbateri de interes public si constructia de valori ale vietii cotidiene.
In sensul constructiei de valori civice, România TV va avea in vedere valorizarea principiilor anti-discriminare in mod pro-activ, prin promovarea de continut care sa conduca la intelegerea importantei patrimoniului valoric al egalitatii in drepturi a persoanelor. In acest sens se va acorda atentie principiului egalitatii dintre femei si barbati si combaterii prejudecatilor care contravin acestui principiu.
România TV va respecta principiul prezumtiei de nevinovatie in sensul de a nu califica o persoana ca fiind vinovata de comiterea unei fapte penale sau a unor contraventii inainte ca acest lucru sa fi fost stabilit prin parcurgerea tuturor cailor de dezbatere in instantele de judecata, iar acuzatiile formulate la adresa sa vor fi prezentate ca relative. Aceasta prezumptie se aplica insa numai in cazul unor acuzatii pentru fapte care pot face obiectul instantelor de judecata.
In masura in care asemenea acuzatii se formuleaza de catre politicienii care beneficiaza de imunitate pentru declaratii politice, contextul va fi prezentat ca atare publicului.
In mod corespondent, acuzatiile pentru fapte de alta natura decat cele care pot face obiectul instantelor de judecata vor fi prezentate ca nefiind purtatoare de alte incriminari decat cele cu sens moral sau etic, care nu pot fi stabilite pe calea instantelor de judecata.
Dat fiind ca lumea reala contine violenta, este rezonabil ca si România TV sa o reflecte, chiar daca aceasta poate produce o agresiune asupra publicului, dar numai daca acesta agresiune este un efect secundar si este complementara scopului motivat al informarii si avertizarii publicului. Prin prezenta violentei in programe vom incerca sa fie intotdeauna justificabila editorial, in sensul ca trebuie sa stabileasca o relatie de continut informational cu publicul, care sa se inscrie in datele interesului public specific domeniului audiovizual.
In programele care contin referiri la violenta reala vom prezenta publicului efectele finale ale violentei asupra faptasilor si asupra victimelor.
Violenta va fi prezenta in stiri numai daca prezentarea ei aduce o informatie relevanta sau daca este necesara pentru a semnala si constientiza un pericol sau un risc general – individual sau colectiv.
Informatiile continand scene de violenta vor fi precedate de avertizari cu privire la potentialul efect de stres pe care il pot avea asupra publicului in general sau asupra unor categorii speciale (minori).
Reportajele si stirile despre evenimente conflictuale sau acte teroriste nu vor fi prezentate in asa fel incat sa incite la dezordine si violenta sau sa creeze panica.
Prezentarea unor incidente violente sau a urmarilor acestora nu va fi controlata si cosmetizata in asa masura incat relevanta informatiei sa fie afectata sau sa se creeze o imagine falsa despre conditia umana.

PRINCIPII FUNDAMENTALE PENTRU JURNALIȘTII România TV

În scopul atingerii obiectivelor profesiunii de jurnalist trebuie respectate următoarele principii fundamentale:
-Independenţa
Angajaţii trebuie să se manifeste liber de orice interes, să nu fie influenţaţi de aspecte personale sau externe, care le-ar putea afecta activitatea.
Angajaţii nu au voie să accepte nicio formă de salarizare de la alte instituţii sau să ia cu împrumut bunuri sau bani şi să nu beneficieze de servicii sau de alte avantaje de la cei care ar putea face obiectul unui material de presă.
De asemenea, angajaţilor le este interzisă exercitarea, directă sau prin persoane interpuse, a unor activităţi pentru partide politice, regii ori instituţii publice de orice fel.
Angajaţii nu trebuie să se afle în conflict de interese sau sub influenţe care ar putea interveni în raţionamentul lor. Constituie riscuri la adresa independenţei şi exprimării libere următoarele cazuri:

existenţa unei situaţii la nivelul entităţii care generează un interes propriu (angajaţi, membri de familie şi rude);
implicarea în dispute referitoare la activitatea entităţii care exced atribuţiilor de jurnalist;
instituirea unei atmosfere de familiaritate, prietenie între jurnalisti şi personalul entităţilor care fac obiectul unui material de presă sau despre care ar putea realiza producţii audiovizuale;
apariţia unor fenomene de intimidare din partea conducerii şi/sau a personalului entităţii despre care ar putea să scrie.
-Integritate
Angajaţii trebuie să fie corecţi şi oneşti în desfăşurarea activităţii profesionale, să îşi exercite funcţia cu bună credinţă şi responsabilitate şi să nu ia parte cu bună ştiinţă la activităţi şi acte care să le discrediteze profesia.
Angajaţii trebuie să respecte standardele profesionale, atât din punct de vedere al formei audiovizuale, cât şi a fondului editorial. De asemenea, angajaţii şi colaboratorii au obligaţia realizării activităţii lor în conformitate cu prevederile Regulamentului de ordine interioară şi a fişei postului.
Totodată, angajaţii trebuie să aibă o conduită corectă, care să îi situeze în afara oricărui dubiu sau reproş, să dea dovadă de o comportare profesională ireproşabilă.
-Obiectivitate
Angajaţii trebuie să trateze toate situaţiile întâlnite în activitatea lor conform stării de fapt. De asemenea, aceştia trebuie să dea dovadă de corectitudine şi să nu îngăduie ca obiectivitatea lor să fie afectată de influenţe externe sau prejudecăţi.
În toate producţiile audio-vizuale ce urmează a fi realizate şi difuzate trebuie urmărită realitatea, corectitudinea şi exactitatea.
-Competenţa profesională
Conform acestui principiu toate situaţiile întâlnite în activitatea desfăşurată vor fi tratate pe baza raţionamentului profesional. În exercitarea activităţii profesionale angajaţii trebuie să dea dovadă de atenţia cuvenită, competenţă profesională şi conştiinciozitate în conformitate cu standardele, deciziile şi legile impuse de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Totodată, au obligaţia de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la un nivel ridicat, care să permită asimilarea celor mai noi cunoştinţe de bună practică, legislaţie audiovizuală şi tehnici în domeniu audio vizual. Ei trebuie să posede, de asemenea, experienţa necesară funcţiei, dovedind aptitudini şi cunoaşterea metodelor de realizare a producţiilor audio-vizuale
-Confidenţialitate
Orice informaţie cu caracter de secret de stat sau care poate prejudicia statul român este confidenţială. Informaţiile care pot împiedica buna desfăşurare a unor anchete demarate de organele de control ale statului sunt de asemenea confidenţiale şi nu vor fi făcute publice până când aceste informaţii nu mai reprezintă un pericol.
De asemenea, angajaţii nu trebuie să dea publicităţii informaţii neverificate din cel puţin doua surse.
Dacă în exercitarea activităţii de jurnalist, angajatul ia cunoştinţă de informaţii care constituie secrete de stat, sunt obligaţi să respecte caracterul lor şi să le aducă la cunoştinţa conducerii şi ulterior organelor îndreptăţite de raspunderea lor fără a le face publice.
-Conduită profesională
Angajaţii trebuie să acţioneze într-o manieră prin care să evite orice situaţie care ar putea discredita activitatea de jurnalist. În acest sens, angajaţii trebuie să respecte o serie de cerinţe etice:

moralitate în relaţiile cu toate persoanele cu care intră în contact.
respect şi consideraţie în toate situaţiile, atât faţă de şefii ierarhici, cât şi faţă de celelalte persoane cu care intră în contact.
imparţialitate în activitatea desfăşurată.
rigurozitate şi perseverenţă pentru obţinerea informaţiilor pe care urmeză să le facă public.
Obţinerea de dovezi concludente pentru susţinerea informaţiilor care urmeză a fi făcute publice. În cazul în care entitatea care face obiectul unei producţii audiovizuale nu este cooperantă în furnizarea informaţiilor şi a documentelor necesare pentru realizarea corectă a producţiei tv, jurnaliştii pot informa opinia publică de lipsa de colaborare a entităţii în cauză.

scepticism profesional, în analiza datelor şi informaţiilor furnizate de entitatea care face obiectul unei producţii audio-vizuale.
responsabilitate profesională şi comportamentală în raport cu întreaga activitate desfăşurată.
standarde tehnice şi profesionale.
Realizează anchete jurnalistice în conformitate cu prevederile legale jurnaliştii trebuie să asigure legătura dintre atingerea scopului acţiunii de jurnalist şi îndeplinirea obiectivelor specifice mijloacelor de informare în masă.

ATITUDINEA FAŢĂ DE ENTITĂŢILE CARE FAC OBIECTUL UNEI PRODUCŢII AUDIOVIZUALE

În relaţiile cu entităţile care fac obiectul unui material de presă angajaţii  sunt obligaţi:
a) să dea dovadă de politeţe, respect, disponibilitate faţă de problemele cu care se confruntă entitatea în cauză.
b) să acorde importanţa şi timpul necesar discuţiilor cu cei desemnaţi în acest sens de entitate, pentru a fundamenta constatările pe baza tuturor argumentelor şi dovezilor prezentate de aceştia;
c) să acorde entităţii care face obiectul unui material de presă o perioadă rezonabilă de timp pentru a furniza informaţiile şi documentele solicitate, cu excepţia situaţiilor în care acestea trebuie puse imediat la dispoziţie;
d) să solicite reprezentanţilor entităţii care fac obiectul materialului de presă să clarifice aspectele pentru care consideră că sunt necesare informaţii suplimentare;
e) să îşi formuleze şi să emită informaţii corecte faţă de aspectele constatate şi să se pronunţe cu sinceritate, concis, exprimându-şi, dacă este cazul, rezervele faţă de argumentele prezentate;
f) să asigure egalitatea de tratament şi să nu facă discriminare pe criterii de naţionalitate, sex, origine, rasă, etnie, handicap, vârstă, religie sau convingeri politice;
g) să dea dovadă de seriozitate, profesionalism şi respect faţă de persoanele cu care intră în relaţii de serviciu;
h) să dea dovadă de operativitate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, evitând să prelungească în mod subiectiv şi inutil perioada de desfăşurare a materialului de presă;
i) să respecte viaţa intimă, familială şi privată a persoanelor cu care intră în relaţii profesionale.

ROLUL JURNALISTULUI România TV

Jurnalistu este dator sa exercite dreptul inviolabil la libera exprimare în virtutea dreptului publicului de a fi informat.
Jurnalistul este dator sa caute, sa respecte si sa comunice faptele – asa cum acestea pot fi cunoscute  prin verificari rezonabile – în virtutea dreptului publicului de a fi informat.
Jurnalistul este dator sa exprime opinii pe o baza factuala. În relatarea faptelor si a opiniilor,  jurnalistul va actiona cu buna-credinta.
În demersul sau de a informa publicul, jurnalistul este dator sa reflecte societatea în ansamblul si diversitatea ei, acordând acces si opiniilor minoritare si individuale.
Publicul are dreptul  sa cunoasca nu numai informatiile si ideile primite favorabil sau cu indiferenta ori considerate inofensive, dar si pe acelea care ofenseaza, socheaza sau deranjeaza.
Acestea sunt cerinte ale pluralismului, tolerantei si spiritului deschis, fara de care nu exista societate democratica.
Profesia de jurnalist implica drepturi si obligatii, libertati si responsabilitati.
Informatia trebuie delimitata clar de opinii.
Jurnalistul are dreptul la clauza de constiinta. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Aceasta libertate deriva din obligatia jurnalistului de a informa publicul cu buna-credinta.
În virtutea bunei practici de separare a activitatilor economice de cele editoriale, jurnalistu va refuza sa atraga contracte de publicitate sau sponsorizare pentru televiziune, acestea facand obiectul departamentenlor specializate ale institutiei.