Când este Revelionul pe rit vechi. Au început deja ultimele pregătiri pentru Anul Nou după calendarul Iulian

La două săptămâni după petrecerile "oficiale" de Revelion, urmează aceeaşi sărbătoare pentru ortodocşii de rit vechi. Ei vor celebra trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie, după calendarul Iulian.

12 ian. 2019, 08:45
Când este Revelionul pe rit vechi. Au început deja ultimele pregătiri pentru Anul Nou după calendarul Iulian

În anul 1699, ţarul rus, Petru I, a decis ca Anul Nou să fie sărbătorit pe 1 ianuarie şi a adoptat calendarul Iulian, care este în urmă cu 13 zile faţă de cel Gregorian. Calendarul Iulian a funcţionat în Rusia până în 1918. Când este Revelionul 2018, pe rit vechi Creştinii ortodocşi pe stil vechi sărbătoresc Anul Nou cu întârziere de două săptămâni, după calendarul iulian.

Citeşte şi VOUCHERE DE VACANŢĂ 2019. Veşti proaste pentru bugetari. Cum pot fi folosite tichetele de vacanţă

În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, sârbii, ucrainienii, rușii și lipoveni celebrează trecerea dintre an. În 2018, sărbătoarea va pica într-o zi de duminică. Revelionul pe rit vechi este sărbătorit de creștinii care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte. Tradiții și obiceiuri de Anul Nou pe stil vechi În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, popoarele slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile.

În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe. Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

Tot în această seară, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi mai dansează ursul, calul sau capra. Aceste obiceiuri datează încă de pe vremea dacilor. Sârbii obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie de Revelion, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul. În tradiția populară se crede că dacă că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi roditor.