„În anul 2016, Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), în vederea continuării investigațiilor, pentru un număr de 39 de cazuri în care au fost detectate indicii de fraudă ca urmare a verificărilor de audit efectuate. În cazul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice, Autoritatea de Audit a sesizat Departamentul pentru Lupta Antifraudă în anul 2016, ca urmare a detectării unor elemente care se constituie în indicatori de fraudă în cazul a 12 proiecte. În cadrul acestor proiecte, deficiențele constatate au fost depunerea de oferte de curtoazie, abținerea de la participare la proceduri de atribuire, rotația ofertelor, comisioane ilegale, manipularea ofertelor, manipularea prețurilor, neîndeplinirea specificațiilor contractului”, se arată în document.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate în cadrul misiunii de audit de operațiuni 2016, în cazul a trei beneficiari au fost identificați indicatori de fraudă cu privire la posibila existență a unor conflicte de interese, precum și la plata unor lucrări care nu se regăsesc faptic la locul investiției.

Alte Articole

Cu cât se scumpesc produsele pe lanţul de aprovizionare, de ...

ANAF ia în vizor comerţul cu haine second-hand şi măcelăriile. ...

„În urma verificărilor efectuate în cadrul auditului de operațiuni pentru Programul Operațional Regional au fost identificate suspiciuni de fraudă în cazul a 13 proiecte. Obiectul acestor sesizări l-a constituit neîndeplinirea specificațiilor contractului, falsul în declarații, nedeclararea conflictelor de interese, practicile de cooperare secretă între participanții la procedura de atribuire, procedura de atribuire a contractului de lucrări, identificarea unor lucrări neexecutate aferente aceluiași contract (două cazuri) și dublarea finanțării lucrărilor de reabilitare de către autoritatea contractantă, fiind constatate neconcordanțe între materialele puse în operă și cele prevăzute prin proiectul tehnic (două cazuri)”, menționează sursa citată.

În urma verificărilor efectuate în cadrul auditului de operațiuni pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost identificate suspiciuni de fraudă în cadrul a trei proiecte pentru care nu au fost prezentate documente justificative, dar acestea nu erau suficiente pentru a susține realitatea cheltuielilor și legătura cu activitățile proiectului, fiind identificate și posibile situații de conflict de interese.

„În ceea ce privește Programul Operațional Sectorial Mediu, ca urmare a verificărilor și constatărilor în cadrul auditurilor efectuate, în cazul a trei proiecte au fost constatate indicii privind suspiciuni de fraudă în ceea ce privește autenticitatea documentelor de calificare depuse de terțul susținător, suspiciuni cu privire la realitatea activităților facturate de către experți, decontate cu titlul de servicii de consultanță și suspiciuni privind contravaloarea serviciilor prestate și plătite fără respectarea în integralitate a prevederilor contractuale, având drept consecință neîndeplinirea tuturor obiectivelor specifice prevăzute în proiect. La nivelul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în urma analizei documentelor și al informațiilor referitoare la executarea unor lucrări sau prestarea unor servicii, în cazul a patru beneficiari au fost identificate unele elemente generatoare de posibile fraude în ceea ce privește crearea de condiții artificiale de obținere a sprijinului, derularea procedurii de achiziție publică, prezentarea unor înscrisuri sub semnătură privată, neconforme cu realitatea”, informează Curtea de Conturi.

În ceea ce privește Fondul European pentru Garantare Agricolă (FEGA), ca urmare a verificărilor efectuate în cazul unui beneficiar, din analiza documentelor și informațiilor care atestă dreptul de utilizare a terenurilor au fost identificate unele elemente generatoare de posibile fraude. La Programul Operațional pentru Pescuit au fost identificate nereguli în cazul a trei proiecte, care au vizat existența unor potențiale conflicte de interese, posibila manipulare a unei achiziții prin subcontractarea în totalitate a obiectului contractului, lipsa documentelor justificative care să probeze realitatea serviciilor prestate.