Pragul sub care un stat membru UE poate renunța la acțiunea penală împotriva unei persoane fizice care a deturnat fonduri UE este de 10.000 de euro, potrivit Directivei 1371 adoptată de Parlamentul European.

Pentru prejudicii mai mari de 100.000 de euro, pedeapsa trebuie să fie de minimum 4 ani. 

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

Directiva este obligatorie pentru toate țările membre UE și trebuie implementată până în iulie 2019.

Articolele 3 şi 4 ale Directivei enumeră infracţiunile cu fonduri europene care trebuie pedepsite de statele membre UE.

Articolul 7 stabileşte pedepsele pentru persoanele fizice care comit astfel de infracţiuni cu finduri europene.

Art. 7

(2) Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că infracțiunile menționate la articolele 3 și 4 sunt
sancționate cu o pedeapsă maximă care prevede închisoarea.

(3) Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că infracțiunile menționate la articolele 3 și 4 sunt
sancționate cu o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare atunci când implică un prejudiciu sau avantaj
semnificativ.

Prejudiciul sau avantajul rezultat în urma săvârșirii infracțiunilor menționate la articolul 3 alineatul (2) literele (a), (b)
și (c) și la articolul 4 este considerat a fi semnificativ atunci când prejudiciul sau avantajul implică mai mult de
100 000 EUR.

(4) Atunci când o infracțiune menționată la articolul 3 alineatul (2) litera (a), (b) sau (c) sau la articolul 4 implică un
prejudiciu mai mic de 10 000 EUR sau un avantaj mai mic de 10 000 EUR, statele membre pot să prevadă sancțiuni de altă natură decât penală.

Directiva UE vine în România într-un context în care se dezbate stabilirea unui prag pentru prejudiciul cauzat de abuzul în serviciu.

Pragurile impuse de Directivă pot fi linii de ghidare în stabilirea pragului valoric pentru pedepsirea abuzului în serviciu în legislaţia românească. Existenţa unui astfel de prag a fost impusă de Curtea Constituţională, însă stabilirea valorii sale revine Parlamentului sau Guvernului. 

Ministrul Justiţiei a declarat că se lucrează la acest subiect şi că va exista un prag valoric pentru abuzul în serviciu, care va anunţat o dată cu modificarea legilor justiţiei.