Klaus Iohannis: „Diaspora trebuie să devină o prioritate naţională. Prea puţini români se întorc în ţară”

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, în cadrul unui eveniment organizat la Palatul Cotroceni, că diaspora trebuie să devină o prioritate naţională şi a propus o nouă abordare, „de a privi diaspora ca resursă pentru dezvoltarea şi modernizarea României”.

Vezi mai jos alocuţiunea lui Klaus Iohannis:

„Vorbim de multe ori despre pierderea pe care o reprezintă plecarea românilor în străinătate. Într-o altă abordare, însă, putem să vedem și oportunitatea oferită de prezența unei diaspore puternice peste hotare. Bine angrenată de un stat atent, aceasta poate deveni o importantă resursă pentru dezvoltarea şi modernizarea României, un adevărat capital care poate fi valorificat.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Statul român trebuie să-i servească deopotrivă pe toţi românii, din interiorul și din afara granițelor. Convingerea mea este că a valorifica potenţialul românilor din afara ţării înseamnă, de fapt, a crea un cadru propice pentru bunăstarea tuturor românilor.

Alte articole

Klaus Iohannis, așteptat să se implice la Inter Sibiu. Teodor Birț: „Este omul care cred că a făcut cel mai mult pentru oraș”

Administrația Prezidențială dezminte zvonurile potrivit cărora România ar urma să trimită militari în Ucraina: „Nu luptă. Nu merg pe front. Este o manipulare alarmistă care distorsionează deliberat o decizie administrativă”

Trăim într-o lume dinamică, în care naţiunile nu sunt îngrădite de granițe și în care identitățile se suprapun. O Românie puternică se clădeşte prin oameni capabili să genereze prosperitate și nu putem ignora jumătate din România activă, care munceşte peste hotare.

De aceea, ne aflăm astăzi aici: pentru a pune o piatră de temelie la crearea unui nou cadru, în care atenţia faţă de diaspora să devină o prioritate naţională. Acesta va trebui transpus în politici publice, programe și proiecte.

Noua abordare pe care o propun, de a privi diaspora ca pe o oportunitate, pleacă de la câteva constatări.
În primul rând, românii de peste hotare acumulează experienţă, posedă expertiză, capătă deprinderi şi îşi construiesc reţele de contact pe care nu le-ar fi avut în ţară. Acestea reprezintă un capital preţios, ce poate fi valorificat în mod inteligent.

Fie că vorbim de specialişti demni de Premiul Nobel, de români care excelează în profesiile lor și în activitățile lor, care muncesc cu onestitate, românii din străinătate au ceva util de oferit ţării. Ei vin cu un capital profesional, intelectual, financiar, social, dar şi „civic”, având experiența de a trăi în democrații consolidate, cu sisteme eficiente în serviciul public.

A doua constatare, pe care o fac cu regret, este că prea puţini români au planuri concrete de întoarcere în ţară. Sunt convins că numărul lor va creşte pe măsură ce se schimbă abordarea statului faţă de cetăţenii săi, dar expertiza lor poate fi valorificată şi pusă în slujba dezvoltării României chiar de acolo unde trăiesc ei acum.

Vă propun să ne gândim împreună la modalitățile în care putem pune în contact specialiştii români din străinătate cu cei rămaşi acasă în fiecare domeniu, în care putem conecta proiectele antreprenoriale sau de cercetare, putem facilita accesul la resurse şi crea punţi de legătură cu instituţiile publice. Putem valorifica ingeniozitatea și creativitatea românească și beneficia cu toții de transferul de idei şi de proiecte în ambele direcţii, din străinătate către România şi invers.

Pentru a răspunde aşteptărilor românilor de a se conecta cu ţara şi de a le oferi un acces prietenos la serviciile statului, se pot crea cât mai multe instrumente online – de la informaţii disponibile în reţea la cursuri şi programe educaţionale şi antreprenoriale sau incubatoare virtuale.

România nu își permite să irosească preţiosul capital uman pe care îl reprezintă concetățenii noștri din afara granițelor.

Ei sunt nu doar ambasadorii sufletului românesc şi purtătorii de mesaj ai culturii şi obiceiurilor noastre, ci au demonstrat și spirit antreprenorial prin însuși destinul pe care l-au ales.

Ei sunt surse de proiecte şi investiţii, de cercetare sau de schimburi artistice şi culturale. Pe scurt, sunt vectori de dezvoltare şi modernizare pentru ţară.

Ştim de exemplu că banii trimiși anual acasă fac din românii de peste hotare un adevărat investitor şi generează o parte importantă din creşterea economică. Avem datoria să le oferim mai mult, și anume oportunităţi concrete pentru a-i atrage să-şi investească productiv talentul şi resursele înapoi acasă.

Nu în ultimul rând, românii de peste hotare sunt importanţi factori de influenţă în ţările gazdă. Proiecţia României în lume depinde în mare măsură de prezenţa, vorbele şi acţiunile fiecăruia dintre ei.

În acest fel, se creează o impresie mai vie şi mai durabilă despre România decât prin orice alt instrument de comunicare elaborat de stat. Imaginea României în lume nu vine doar din realitatea de pe teren, de aici din ţară, ci şi din cum este ea tradusă de fiecare dintre cei plecaţi. În acest sens, doresc să salut efortul oamenilor de afaceri care, în mod voluntar, s-au mobilizat, cutreierând diaspora, pentru a prezenta oportunităţile disponibile în România.

Știu că Guvernul va propune o foaie de parcurs care să reflecte importanţa strategică acordată diasporei. Deja remarc atenţia purtată informării cetăţenilor despre votul prin corespondenţă, un drept câştigat de românii din afara ţării cu multă trudă. Ştiu că sunt câteva iniţiative ce se pregătesc deja şi, la coagularea lor, le voi supune discuţiei cu înşişi beneficiarii lor, românii care trăiesc astăzi peste hotare. Astfel, Consiliul Consultativ promis Diasporei va face un prim pas pentru a-şi îndeplini misiunea„.