Jurnalişti, membri ai unor ONG-uri şi membri din Consiliile de Administraţie ale Televiziunii Române şi radioului public i-au cerut preşedintelui României să trimită spre revizuire legea eliminării taxei radio-TV în Parlament şi la Curtea Constituţională joi,la o dezbatere organizată de ActiveWatch.

Preşedintele Klaus Iohannis a criticat Parlamentul pentru eliminarea, fără o dezbatere consistentă, a taxei radio-tv, numind demersul senatorilor şi deputaţilor ”un puseu de autosuficienţă”.

Alte Articole

Carmen Harra a făcut totul public despre Florin Piersic: „Nu ...

Mita electorala cu găleți, ulei și făină este istorie. Un ...

Lucian Bode: Doar un preşedinte dat de PNL va ţine cârma dreaptă. ...

”Parlamentul, dintr-un motiv pe care nu-l cunosc, probabil dintr-un puseu de autosuficienţă, a intrat în procedură de urgenţă şi în două săptămâni a trecut iniţiativa legislativă în ambele camere”, a declarat Iohannis în cadrul dezbaterii ”Eliminarea taxei radio-tv – sprijin sau ameninţare a misiunii societăţilor publice de radio şi televiziune”, organizată la Biblioteca Naţională a României.

Citeşte şi: Liviu Dragnea îi scrie lui Klaus Iohannis: Regret că nu am fost invitat la dezbaterea privind taxa radio-tv

Preşedintele a spus că eliminarea taxelor prevăzute în legea iniţiată de PSD la propunerea lui Liviu Dragnea n-ar fi rea în esenţă, precizând că şi el a militat pentru tăieri de taxe în programul său de candidat la preşedinţie. ”Sunt de părere, la fel ca mulţi români, că avem prea multe taxe. Trebuie să reducem din ele astfel încât lucrurile să devină mai uşor de aplicat, să eliminăm o anumită birocraţie”, a spus Iohannis, conform Mediafax.

El a mai declarat că dacă printre taxele eliminate nu s-ar fi regăsit şi cele pentru radioul şi televiziunea publice, ar fi promulgat legea ”pur şi simplu, chit că ar fi meritat şi celelalte taxe o discuţie”. ”Doar că printre aceste taxe s-au găsit cele două menţionate şi în această situaţie mi s-a părut că întreg demersul are o problemă majoră. S-a eliminat fără discuţie publică finanţarea de bază pentru televiziunea publică şi pentru radioul public fără a pune ceva în loc. Acea afirmaţie care s-a vehiculat că televiziunea şi radioul vor trăi foarte bine cu bani de la buget este o chestiune de care nu sunt foarte convins şi din acest motiv particip la această dezbatere”, a subliniat preşedintele.

Şeful statului a precizat că, imediat după votarea legii privind eliminarea taxelor, a primit foarte multe solicitări de a nu promulga actul normativ. ”Am aflat, recunosc, cu foarte mare surprindere, că nici televiziunea, nici radioul n-au fost consultaţi în acest demers legislativ care-i priveşte. Mi se pare o abordare ciudată, nu e vorba de două srl-uri”, a adăugat preşedintele.

Klaus Iohannis a mai spus că dezbaterea la care participă este atipică deoarece ea ar fi trebuit să aibă loc înainte de adoptarea legii în Parlament şi nu după acest moment. ”Dacă Parlamentul a considerat că le ştie pe toate şi nu are nevoie de o dezbatere publică, eu am considerat că nu le ştiu pe toate şi am venit la această dezbatere publică. Sper să veniţi cu argumente pentru a mă ajuta pe mine în a-mi forma o opinie fundamentată. Să veniţi în ajutorul meu în a decide de a păstra sau nu taxa, sigur în măsura în care stă în puterea mea acest lucru”, le-a spus Iohannis participanţilor la discuţia despre oportunitatea eliminării taxei radio-tv.

La dezbaterea privind eliminarea taxei radio-tv, organizată de asociaţia ActiveWatch au participat jurnalişti, membri ai unor ONG-uri, dar şi membri din Consiliile de Administraţie ale Televiziunii Române şi radioului public, care i-au cerut preşedintelui României să trimită spre revizuire legea eliminării taxei radio-TV în Parlament şi la Curtea Constituţională.

Răzvan Martin, coordonator al programului FreeEx demarat de ActiveWatch, a spus că dezbaterea se adresează societăţii civile, adăugând că este necesară regândirea legii de funcţionare a Televiziunii Române şi radioului public. Razvan Martin a declarat că organizaţia ActiveWatch consideră că „niciun mecanism de finanţare oricât de favorabil ar fi celor două instituţii nu trebuie să fie implementat fără exstenţa unor garanţii legale privind modul în care resursele acestor instituţii vor fi administrate, pentru a evita repetarea situaţiei în care se află acum televiziunea publică, cu 160 de milioane de euro datorii, dintre care peste 100 de milioane datorii la stat.”

Deşi se confruntă cu probleme interne grave, televiziunea şi radio-ul public ar trebui, în urma analizei ActiveWatch, să-şi poată îndeplini rolul de servicii publice de televiziune, în contextul politizării sectorului media.

Demeter Andras, membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, a declarat că legea eliminării taxei a fost concepută pripit, căci va avea impact asupra sectorului media public, dar şi asupra statului.

Cristi Godinac, preşedintele FRJ MediaSind, a afirmat în cadrul dezbaterii că la nivelul Uniunii Europene, partenerii europeni ai instituţiilor media publice consideră că în România, prin eliminarea taxei radio-tv, se va ajunge la politizarea totală prin subfinanţare, apreciind că România este, din punctul de vedere al Consiliului Europei, precum Turcia şi de alte ţări unde libertatea de exprimare este devalorizată. Godinac a notat şi că prin finanţarea translatată de la cetăţean la Guvern se va putea exercita un control politic, iar acest fapt încalcă Constituţia României.

Prezent la dezbatere a fost şi jurnalistul Cătălin Tolontan, care a expus o contextualizare a taxei radio-TV în media actuală.

„Am făcut un experiment astăzi, pentru că ştiam că venim aici, am rugat pe cineva dintr-o agenţie de publicitate să-mi spună câţi români s-au uitat la televizor pe 1 noiembrie, toată ziua, practic. Datele sunt următoarele. Pe 1 noiembrie, în timp ce Pro TV, care este cel mai audiat post de televiziune din România, strângea un share de 42,5, deci, practic, 4 din 10 televizoare au fost deschise cel puţin un minut pe Pro TV, la TVR se uitau 3% dintre oamenii care priveau la televizor. După rezultatul al egerilor din Statele Unite, mass media din Marea Britanie a cerut Parlamentului ca marile companii, de internet, (…) Google, Facebook şi ceilalţi să acorde un procent, 1% din cifra lor de afaceri pentru jurnalismul relevant şi investigativ. Noi avem această suma şi este strânsă an de an, din taxele plătite de cetăţenii români şi este vorba de aproape 200 de milioane de euro pe care TVR şi RRA îi strâng de la cetăţenii români. În timp ce alţii se străduiesc să adune această sumă (…), noi avem practic suma la dispoziţia, teoretic, a publicului din România. Au trecut, dacă nu mă înşel, 22 de ani din 1994, de când s-a aprobat legea ce stabileşte funcţionarea SRR şi TVR şi aceasta are părţi bune şi are părţi rele. Nu cred personal şi aici sunt în dezacord cu colegii din ONG-uri, sau din anumite ONG-uri, că politizare se numeşte atunci când în CA ajung oameni din Parlamentul României. Modelul german, cel mai apropiat că organizare de cel al numirii în TVR şi RRA, aşa arată. Numirile au funcţionat corect, aşa cum funcţionează în cele mai multe dintre ţările Uniunii Europene, nu au funcţionat corect însă demiterile, care au dus la realitatea faptică potrivit căreia (..) mandatul este de jumătate din mandatul legal, pentru că mandatul în România a scăzut sub doi ani, mă refer la TVR. La RRA este un pic mai mare. Asta înseamnă că sunt lucruri acolo care nu funcţionează în lege. Controlul parlamentar este un lucru foarte bun pe care legea îl prevede. Felul în care se exercită controlul parlamentar este golit de sens în unele momente”, a explicat jurnalistul Cătălin Tolontan.