În cursul zilei de miercuri, ambasadorul britanic pe lângă UE, Tim Barrow, va înmâna personal președintelui Consiliului European, Donald Tusk, scrisoarea prin care executivul de la Londra notifică activarea articolului 50 din Tratatul de la Lisabona.

Din acel moment începe numărătoarea inversă pentru stabilirea, prin negocieri, a condițiilor ieșirii Marii Britanii din blocul comunitar și a viitoarelor relații dintre această țară și UE, inclusiv relații comerciale, proces care conform aceluiași articol din tratat ar trebui să fie finalizat într-un termen de doi ani.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

Ce șanse are Klaus Iohannis la NATO. Un expert de la Oxford ...

La Londra, tot miercuri, premierul Theresa May se va prezenta în fața Camerei Comunelor pentru a informa deputații că a activat articolul 50.

După ce va primi scrisoarea, Donald Tusk va face o scurtă declarație de presă, iar a doua zi va trimite celorlalți 27 de lideri europeni un proiect privind liniile directoare ale negocierii Brexitului, acest mandat de negociere urmând să fie definitivat până la summitul UE din 29 aprilie, convocat special pentru această temă.

La negocierile care vor urma, premierul Theresa May va urmări să obțină un acord care să mulțumească toate cele patru entități ce alcătuiesc Regatul Unit, în special Scoția, care amenință din nou cu secesiunea.

Citeşte şi Parlamentul de la Edinburgh a votat pentru organizarea unui nou referendum pentru independenţa Scoţiei

Dar în cadrul acestor tratative vor fi abordate numeroase chestiuni sensibile asupra cărora pozițiile oficialilor de la Londra sunt în prezent foarte îndepărtate de ale celor europeni, cum ar fi costul pe care Marea Britanie îl va suporta în virtutea actualelor ei angajamente față de bugetul comunitar sau statutul imigranților comunitari în Marea Britanie, statele blocului comunitar insistând îndeosebi pe menținerea libertății de circulație a forței de muncă.

Problema imigrației a jucat un rol determinant în decizia britanicilor de a vota la referendumul din 23 iunie 2016 majoritar pentru ieșirea din UE. Totuși, ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, a recunoscut că limitarea primirii imigranților va trebui să fie selectivă, întrucât există sectoare economice și servicii publice care au nevoie de forță de muncă venită din străinătate.

Pe de altă parte, David Davis a respins posiblitatea ca țara sa să plătească suma de circa 60 de miliarde de euro, care conform unor estimări ar corespunde acelor angajamente. El a dat, de asemenea, asigurări că guvernul de la Londra a elaborat ‘planuri de urgență’ pentru eventualitatea în care nu-și va atinge obiectivul de a conveni un acord comercial cu UE.

Oficiali britanici citați de publicația The Guardian consideră că scenariul unei încheieri a negocierilor fără un acord ar echivala cu o situație de haos. Însă premierul May a sugerat de mai multe ori că, în lipsa unui acord convenabil pentru țara sa, ar prefera mai degrabă ca negocierile cu UE să se termine fără un acord.