Planeta este de circa opt ori mai mare decât Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar. Astronomii cred că orbitează o stea aflată la 25.000 de ani lumină faţă de noi, denumită MOA-2011-BLG-322, care are doar o treime din masa soarelui nostru.

Planeta a fost descoperită printr-o tehnică cunoscută drept „microlensing”. Aceasta foloseşte teoria relativităţii generale a lui Einstein, care sugerează că prezența de masă și energie conduce la „curbura” spațiului şi timpului, și că această curbură influențează traiectoria altor obiecte, inclusiv a luminii, în urma forțelor gravitaționale.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Einstein credea că deşi Pământul pare a fi atras de Soare,  de fapt forma spaţiului şi a timpului din jurul stelei schimbă felul în care se mişcă Terra.

Citeşte şi Cei mai spectaculoşi 10 aştri din Univers. De la Planeta de Diamant la planeta unde plouă cu sticlă

Tehnica microlensing măsoară, astfel, felul în care este intensificată lumina unei stele îndepărtate din cauza câmpului gravitaţional al altei stele mai apropiate.

Potrivit teoriei lui Einstein, acest lucru este cauzat de curbarea spaţiului şi timpului înconjurător, făcând steaua  îndepărtată mai vizibilă de pe Pământ.

Strălucirea lui MOA-2011-BLG-322 a fost văzută în 2011 de astronomi din Japonia, Noua Zeelandă, Polonia şi Israel. Experţii spun că steaua ar fi de tipul M, cel mai întâlnit în spaţiu.

Planeta s-ar afla faţă de steaua sa la o distanţă de patru ori mai mare decât cea dintre Pământ şi Soare.

Cercetarea sugerează că dacă o planetă atât de masivă poate exista la o distanţă aşa de mare faţă de steaua sa, teoriile actuale ale formării planetelor ar putea fi incorecte.

Jupiter, faţă de Pământ