Parlamentari PSD propun ÎNCHISOARE pentru membrii Guvernului care refuză să răspundă interpelărilor

Cei 11 parlamentari PSD – Dumitru Chiriţă, Florin Tătaru, Fonta Nuţu, Simon Gheorghe, Dorel Caprar, Cătălin Croitoru, Adrian Mocanu, Mihai Weber, Iriza Scarlat, Matei Călin, Măduţa Flavius – au propus, în acest sens, o iniţiativă legislativă privind responsabilitatea ministerială, care se află în consultare publică la Senat.

Potrivit proiectului, va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaţilor şi Senatului, comisiilor, informaţiile şi documentele cerute în cadrul activităţii de informare a Parlamentului de către membrii Guvernului şi refuzul acestora de a răspunde în termen de 20 de zile la întrebările şi interpelările adresate de parlamentari şi de a se prezenta în faţa comisiilor parlamentare.

Aceeaşi pedeapsă este propusă şi pentru emiterea de către membrii Guvernului de ordine normative sau instrucţiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenenţă politică, avere sau origine socială de natură să aducă atingere drepturilor omului, precum şi semnarea sau contrasemnarea de hotărâri, ordine sau decizii sau alte acte care încalcă dispoziile legale în vigoare.

Deputaţii PSD mai propun să constituie infracţiuni şi să fie pedepsite cu închisoarea de la 2 la 12 ani dacă membrii Guvernului împiedică exercitarea cu bună credinţă a drepturilor şi libertăţilor vreunui cetăţean prin ameninţare, violenţă, folosirea de mijloace frauduloase ori prin neîndeplinirea obligaţiilor constituţionale şi legale, precum şi semnarea şi contrasemnarea de ordonanţe de urgenţă care încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie şi prezentarea cu rea credinţă de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister cu scopul de a ascunde săvârşirea unor fapte penale sau de natură să aducă atingere intereselor statului.

Alte articole

AUR vrea limitarea vânzării terenurilor către cetățenii străini. Proiectul de lege a fost depus în Parlament: „Nu ne vindem glia nu trebuie să rămână doar un slogan, ci o realitate”

Românii ar putea avea încă o zi liberă legală! Care este aceasta și ce semnificație are – DOCUMENT

Pe lângă pedeapsa principală se va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a mai ocupa o funcţie de demnitate publică sau funcţie de conducere publică pe o perioadă de de la 3 ani la 10 ani, mai stabileşte proiectul.

Iniţiativa legislativă mai prevede că orice cetăţean care are cunoştinţă despre săvârşirea unei fapte penale de către membrii Guvernului, în exerciţiul funcţiunii lor, se va putea adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ sau procurorului şef al DNA pentru ca aceştia să solicite Preşedintelui, Camerei Deputaţilor sau Senatului aprobarea cererii de urmărire penală a membrii Guvernului.

Conform proiectului, victima, persoană fizică sau juridică, a unei infracţiuni comise de un membru al Guvernului în exerciţiul funcţiunii va putea depune plângere penală împotriva lui adresată procurorului general sau procurorului şef DNA, iar aceştia sunt obligaţi ca în termen de 30 de zile să sesizeze Camera Deputaţilor, Senatul sau preşedintele României în vederea aprobării cererii de începere a urmăririi penale a membrului Guvernului. Ei se pot sesiza şi din oficiu în cazul în care au cunoştinţă de comiterea unor fapte penale de către un membru al Guvernului.

Camera Deputaţilor şi Senatul se vor pronunţa asupra cererii de urmărire penală în maximum 90 de zile, dacă în acest termen este depăşit, atunci urmărirea penală se va considera aprobată tacit.

Şi în cazul membrilor Guvernului care nu sunt parlamentari, preşedintele României trebuie să se pronunţe în termen de 90 de zile asupra cererii de urmărire penală, în caz contrar considerându-se aprobată tacit.

Condamnarea definitivă a unui membru al Guvernului va atrage după sine demiterea de jure din funcţia deţinută.

Membrii Guvernului răspund penal pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiunii lor protrivit codului penal şi codului de procedură penală, cu excepţia regulilor prevăzute în această lege, mai propun parlamentarii PSD.

Iniţiatorii au precizat că doresc, prin acest proiect, „creşterea responsabilităţii membrilor Guvernului faţă de procesul legislativ pentru a garanta respectarea libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti”.

Proiectul a fost trimis pe 19 decembrie la Guvern şi Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.