Într-un comunicat de presă transmis miercuri, Platforma România 100 spune că litigiul iniţiat de Gabriel Resources/RMGC împotriva statului român are la bază exclusiv presupuse încălcări ale unui tratat bilateral de investiţii prin acte săvârşite de guvernele care au condus România începând cu anul 1998, iar pretenţiile Gabriel Resources/RMGC sunt cauzate de inconsecvenţa acestor guverne, în majoritate conduse sau susţinute de PSD.

„Încercarea domnului Tudose de a pune responsabilitatea litigiului cu RMGC pe umerii Guvernului Cioloş este înduioşătoare, dar profund greşită.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Cristian Socol, despre raportul Eurostat pentru România: „E ...

Pânişoară, candidatul ecologiştilor îl spulberă pe Cîrstoiu: ...

Citeşte şi: Mihai Tudose: Este posibil ca România să nu mai poată exploata zăcămintele de la Roşia Montană

Platforma România 100 îi reaminteşte premierului Mihai Tudose că statul român este suveran şi are obligaţia să protejeze interesul public. Lucrările de salvare, protejare şi de punere în valoare a patrimoniului cultural din zonele protejate prin lege sunt de interes naţional. Includerea Peisajului Cultural Minier Roşia Montana pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO ar dovedi întregii lumi valoarea inestimabilă a Roşiei Montane şi locul ei în patrimoniul cultural universal”, arată Platforma România 100, care consideră că „bagatelizarea” acestui subiect de către premierul Tudose şi reducerea lui la „gropiţe”, „râme” şi „libelule” este nedemnă de prim-ministrul României şi, mai ales, denigratoare la adresa unui simbol al patrimoniului identitar naţional.

În continuare, Platforma România 100 îi răspunde actualului premier, enumerând demersurile făcute de Guvernul Cioloş pentru includerea Peisajului Cultural Minier Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

„Demersurile Ministerului Culturii (nu ale Ministerului Mediului sau Pădurilor cum eronat a afirmat domnul Tudose) începute în 2016 au respectat toate prevederile legale şi tratatele la care România este parte. Depunerea dosarului în vederea includerii Peisajului Cultural Minier Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a fost o consecinţă fireasca a regimului de protecţie de care situl se bucură încă din 1992 – situri protejate UNESCO nu pot fi decât cele protejate anterior de legislaţia naţională – şi a demersului deja declanşat în 2011, când situl a fost propus de Comisia Naţională a Monumentelor pentru a fi inclus în Lista indicativă UNESCO. Aşadar,  nu s-a emis o decizie cu caracter de noutate şi nu s-a schimbat regimul de protecţie instituit în 1992, prin înscrierea în Lista Monumentelor istorice. Includerea Peisajului Cultural Minier Roşia Montană pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO angajează statul în sensul punerii în valoare a sitului (management), dar nu în alt sens (de exemplu, excluderea vreunei activităţi), şi nu creşte riscurile arbitrajului (litigiul ICSID ARB/15/31 dintre Gabriel Resources/RMGC şi România). Totodată, includerea sitului pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO nu va aduce cu sine o supra-protejare a sitului, care este deja protejat de legislaţia naţională în vigoare, ci o recunoaştere oficială internaţională a valorii patrimoniului cultural şi natural al acestuia. Acest pas ar deschide pentru zonă oportunităţi de finanţare, de creare de locuri de muncă şi de dezvoltare a unei economii durabile”, explică Platforma România 100.

Aceasta mai precizează că, potrivit procedurii de depunere a dosarului la UNESCO, nu este nevoie de avizul altor ministere în afara acordului Ministerului Afacerilor Externe, pe care Ministerul Culturii l-a primit, iar decizia de includere a unui monument sau sit protejat pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO este luată unilateral de UNESCO.

De asemenea, fostul premier Dacian Cioloş scrie, pe Facebook, că modul în care coaliţia PSD-ALDE va trata dosarul Roşia Montană, inclusiv ca o consecinţă a inconsecvenţei unor guverne din care au făcut parte sau pe care le-au susţinut în ultimii 19 ani, va fi „proba lor de patriotism”.

„Sigur, nu am mari aşteptări, pe de o parte având în vedere antecedentele PSD şi ALDE pe acest dosar, pe de alta, urmărind un guvern în foame de bani câştigaţi uşor, fără grijă pentru ceea ce-o să vină după ei, când nu vor mai fi la guvernare. Roşia Montană este un element cheie al patrimoniului istoric şi identitar al României. Oamenii de acolo vor avea un viitor mai bun dacă acest element este pus în valoare, dacă Roşia Montană cu cei peste 2000 de ani de istorie ai ei este promovată ca parte a patrimoniului cultural mondial într-un program de dezvoltare durabilă”, mai spune fostul premier.

Premierul Mihai Tudose a declarat marţi că nu crede că statul român va pierde în procesul cu Gabriel Resources, care cere despagubiri de 4,4 miliarde dolari pentru nedemararea proiectului exploatării aurifere de la Roşia Montană şi a acuzat Guvernul Cioloş că în ultimele zile de mandat a înaintat actele necesare către UNESCO pentru a declara toată zona arie protejată natural, motiv pentru care nu se vor mai putea face exploatări de zăcâminte acolo în cazul în care UNESCO va finaliza procedura de declarare ca arie protejată natural.

„Eu nu cred că vom pierde (procesul cu Gariel Resources – n. red.) (…) Ei invocă foarte multe investiţii făcute, dar investiţiile le-au făcut în: salvăm patrimoniul de acolo, au mai făcut o biserică, au plătit nişte oameni. Ei au tras acum linie, au adunat toate acele cheltuieli şi au zis: uite cât am investit noi. Stai puţin că tu ai spus că investeşti în mining, în săpat după aur, nu în spoturi la TV, nu în drumuri, nu în muzee (…) Una e să sapi şi alta e să-ţi dăm voie să faci orice. Ei, chiar orice nu merge”, a declarat Mihai Tudose la România TV.

Tudose a spus că fostul premier Dacian Cioloş ar trebui să dea explicaţii cu privire la decizia de a cere la UNESCO declararea zonei Roşia Montană ca arie protejată natural.

„Poate îl întrebaţi şi pe domnul Cioloş de ce în ianuarie, înainte să plece, în ultimele zile, toată zona a declarat-o arie protejată natural şi a trimis hârtiile pe la UNESCO. Adică nu mai sapi o gropiţă acolo nici să sapi după râme, că e arie protejată, lucru care probabil că va conta la acel arbitraj. De ce a făcut-o nu ştiu, dar probabil că va trebui să răspundă dânsul (…) El era şeful la tribul acela de tehnocraţi, ăla deştept care ne tot dă lecţi acum. Să spună că habar nu a avut, lucru pe care tind să îl cred, pentru că nu prea ştia ce se întâmplă pe acolo, dar întrebăm atunci pe celebrul ministru al Mediului (…) Pe 4 ianuarie, în guvernarea îngrozitor de foarte tehnocrată s-a întâmplat acest lucru. Era încă guvernul Cioloş pe aici prin clădire”, a mai spus şeful Executivului.

El a susţinut că că România nu va mai putea exploata resursele minerale de la Roşia Montană dacă această zonă va fi declarată arie protejată, precizând că anularea la UNESCO a procedurii iniţiate de către Guvernul Cioloş este greu de realizat.

„E greu până te acceptă, dar după ce te-au acceptat, e aproape imposibil să te retragi. Vom încerca să retragem, să scriem că nu ne mai menţinem punctul de vedere, punându-ne într-o situaţie absolut ciudată faţă de organele internaţionale de profil. Dacă lucrurile rămân definitive, s-a închis. Acolo sunt zăcămintele noastre. Putea să o declare protejată pe la noi prin casă, iar noi o protejam, noi o deprotejam – puteam să spunem că acolo trăieşte ultima specie de libelulă şi apoi constatam că libelula nu mai e şi nu a lăsat moştenitori. Nu cred în coincidenţe”, a conchis Tudose.