Postul Sf. Apostoli Petru şi Pavel: Nu se fac nunţi şi botezuri timp de 12 zile

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel nu are o durată fixă, deoarece începutul lui este în funcţie de data variabilă a Paştelui El incepe în lunea după Duminica Tuturor Sfinţilor, prima duminică dupa Rusalii - Pogorarea Sfantului Duh.

15 iun. 2014, 15:26
Postul Sf. Apostoli Petru şi Pavel: Nu se fac nunţi şi botezuri timp de 12 zile

Postul Sf. Apostoli Petru şi Pavel este este cunoscut şi sub denumirea de Postul Sânpetrului sau Postul Cincizecimii, din cauza darurilor Sfântului Duh, care s-au pogorât peste Sfinţii Apostoli. În anul 2014, Postul durerează între 16 şi 28 iunie.

În timpul postului, sâmbăta şi duminica se mănancă peşte. Dezlegarea la peşte este şi pe 24 iunie, la sărbătoarea Nasterii Sfântului Ioan Botezătorul.

POSTUL SFINTILOR APOSTOLI PETRU ŞI PAVEL: Duminică este LASATA SECULUI, ce trebuie să facă toţi credincioşii

In anul 2014 nu se fac nunti si botezuri in urmatoarele perioade:

In toate zilele de post de peste an
In zilele Praznicelor imparatesti si in ajunul acestora
In saptamana lasatului sec de carne ( 23 februarie – 01 martie )
In Postul Sfintelor Pasti ( 02 martie – 20 aprilie )
In Saptamana Luminata ( 21 aprilie – 27 aprilie )
In Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel ( 16 iunie – 28 iunie )
In Postul Adormirii Maicii Domnului ( 1 august – 14 august )
In postul Nasterii Domnului ( 14 noiembrie – 24 decembrie )
In perioada de la Craciun pana la Boboteaza ( 25 decembrie – 6 ianuarie )

Sfintii Apostoli Petru si Pavel au murit in 67 ca si martiri ai credintei crestine. Sfantul Petru a murit fiind rastignit cu capul in jos la Roma, iar Sfantul Pavel si-a cunoscut sfarsitul fiind decapitat. Avand in vedere ca cei doi s-au dat viata pentru credinta in acelasi an, ei sunt sarbatoriti in aceeasi zi in fiecare an, pe 29 iunie. Inaintea sarbatorii acestora, credinciosii tin un post de cateva zile in care se curata de pacate si se reapropie de divinitate. Postul sfintilor Petru si Pavel este unul din cele patru posturi mari ale anului crestin ortodox.
Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt si subiectul traditiilor si obiceiurilor populare: se spune ca acestia stau in Luna, unul in dreapta si unul in stanga acesteia. Petru este cel care tine cheile imparatiei Domnului si portile Raiului, el fiind considerat mana dreapta a lui Dumnezeu. Se pare ca sfantul patroneaza grindina, lucrarile agrare, piatra si plugurile. San-Petru este cel la care se roaga credinciosii cand au nevoie de ploaie sau de oprirea potoapelor, caci el are grija de ploaie si caldura.

Sarbatoarea sfintilor Petru si Pavel se tine timp de trei zile pentru ca agricultorii sa fie protejati impotriva potoapelor si pentru ca granele lor sa fie bogate. In lumea rurala sarbatoarea este cunoscuta sub numele de San-Petru de Vara si marcheaza vremea secerisului si jumatatea verii agrare. Ziua de dinaintea sarbatorii este dedicata spiritelor cerului care pana in aceasta zi umbla libere prin lume si ii pedepsesc pe cei care dorm pe afara si care isi gasesc culcusul in locuri in care nu le este permis. Un mod de protectie impotriva acestor duhuri sunt usturoiul si pelinul.
Sarbatoarea Sfintii Apostoli Petru si Pavel aduce si licuricii ce au parte de legendele lor. Licuricii ar fi scantei care ajung pe pamant dupa ce sfantul Petru da cu biciul in Rai. Licuricii sunt trimisi de sfant pe pamant pentru a-i proteja pe oamenii rataciti in padure. Ziua de San-Petru se tine pentru ca lupii sa stea departe de vite si sarbatoarea numita si Mosii de San-Petru permit pomenele pentru cei plecati dintre noi: mere dulci, lumanari si colaci.
Se spune ca Sfantul Petru umbla imbracat in haine populare taranesti si ca ii place sa lucreze pamantul, creste si are grija de vite si ii place si sa pescuiasca. Cand oamenii erau foarte credinciosi, se spune ca San-Petru si Dumnezeu umblau pe pamant si vorbeau cu oamenii.