Premiile NOBEL: Care sunt lucrările favorite

Previziunile au fost formulate de divizia Intellectual Property & Science (IP&S) a trustului media Thomson Reuters. Începând cu anul 2002 şi până în prezent, Thomson Reuters a prevăzut cu acurateţe 35 de laureaţi ai premiilor Nobel.

Unul dintre favoriţi este David Julius de la Universitatea California din San Francisco, care a descoperit receptorul celular pentru capsaicina din ardeiul iute la sfârşitul anilor ’90. El a stabilit modul în care acest receptor celular este activat de capsaicină, declanşând reacţia de iuţeală şi disconfort specifică consumului de ardei iuţi. Motivul pentru care simţim atât căldură, cât şi durere atunci când mâncăm ceva foarte iute este surprinzător de simplu: celulele care răspund la principiul activ din ardeiul iute înregistrează iuţeala uneori dureroasă la fel cum înregistrează şi căldura.

David Julius foloseşte această descoperire pentru a identifica noi modalităţi de a trata durerea. El a identificat o familie specifică de gene care este activată atât de capsaicină, cât şi de temperaturile ridicate. O nouă familie de medicamente ar putea bloca aceste gene şi astfel am scăpa de durere.

Biochimistul Robert G. Roeder de la Universitatea Rockefeller şi biologul Robert Tjian de la Universitatea California din Berkeley se numără printre favoriţii la Nobelul pentru Medicină. Studiul lor pleacă de la faptul că toate celulele din organismul uman deţin un set specific de instrucţiuni după care funcţionează. Cei doi au descoperit o nouă clasă de proteine specializate care contribuie la controlul momentului şi a modului în care anumite gene sunt activate.

Un alt cercetător de la Universitatea Rockefeller, biologul James E. Darnell, a identificat o altă clasă de molecule care se ataşează de ADN şi le transmite celulelor când să înceapă să copieze instrucţiunile în baza cărora vor funcţiona. Laolaltă, aceste studii le vor permite medicilor să înţeleagă cum ar putea fi controlate riscurile genetice cu privire la declanşarea unei mari varietăţi de patologii.

Cercetătorii Michael H. Wigler, Charles Lee şi Stephen W. Scherer ar putea primi premiul Nobel pentru medicină pentru că au infirmat faptul că oamenii sunt în proporţie de 99% identici din punct de vedere genetic. Ei au identificat modul în care diferenţele de ordin genetic dintre oameni pot predispune sau, dimpotrivă, pot proteja în faţa anumitor maladii. Descoperirile lor vor modifica modul în care este diagnosticat şi tratat diabetul dar şi alte maladii grave.

Departe de a fi în proporţie de 99% identice, genomurile umane au un grad important de diversitate. Diversitatea lor este atât de ridicată încât segmente mari din baza noastră de date genetice pot fie să lipsească, fie sunt duplicate. În consecinţă, până la 1 din 10 din genele noastre sunt complet distincte. Astfel, genomurile umane nu sunt identice în proporţie de 99%, ci de aproape 90%, existând un grad mai ridicat de diversitate decât se credea.