„Gradul de încasare la București este de este 95%. Deci există și obligația morală să le asigurăm agentul termic pentru că este cel mai înalt grad de încasare din țară. (…) La București, în ultimii ani, investițiile au tins spre zero. Din cei 3.000 de kilometri de rețea de transport, doar 8% sunt reabilitați, peste 70% din rețea este mai veche de 40 de ani, și-a depășit durata de viață. Nu este nicio surpriză în aceste condiții că există un risc real ca în această iarnă să nu se asigure continuitatea alimentării cu energie termică a populației”, a explicat Dumitrașcu.

RADET se transformă în societate comercială. Ce se întâmplă cu preţul gigacaloriei

Alte Articole

Doliu uriaș în România. A murit Octavian Vintilă

Pensii 2024. „Bani albi pentru zile negre!” – ...

În opinia sa, prima cauză pentru care termia este în colaps, în România, nu doar în București, este sistemul de reglementare ineficient. „În ultimii ani nu s-a înțeles ce înseamnă cogenerarea de înaltă eficiență și de ce subvenționăm acest sistem. La nivel național există un mecanism agreat de ANRE prin care o parte din costurile aferente zonei de producție de energie, zona de cogenerare, se descarcă pe MW-ul termic. În București, MW-ul termic reglementat costă 216 lei, iar MW-ul electric în bugetul ELCEN este 170 de lei. Peste tot, de aici până la Atlantic, MW-ul termic este mai ieftin decât cel electric. Altfel nu ar fi nimeni nebun să promoveze cogenerarea ca soluție”, a precizat reprezentantul RADET.

Potrivit lui Dumitrașcu, trebuie să se lucreze cu reglementatorul, astfel încât cogenerarea să fie repusă în matca ei firească. „Altfel, este un sector în care populația începe să-și piardă încrederea că ar fi o soluție de viitor, cu toate că marile orașe ale Europei acceptă sistemul centralizat de termoficare ca o soluție eficientă”, a adăugat Gabriel Dumitrașcu.