Potrivit cercetării elaborată de Erste Asset Management, 15,5% dintre români aleg să investească în afaceri, 15,1% în călătorii, iar 14,2% preferă investiţiile în imobiliare, scrie economica.net. 

Totodată, dacă ar câştiga 100.000 de euro, 11,5% dintre români ar cumpăra o casă, 8,4% ar investi, 5,7% ar investi în viitorul copilului, 5,4% şi-ar achita creditul, 5,2% ar economisi prin depozite bancare, 4,9% ar cumpăra teren, 3,9% ar ajuta alte persoane care au nevoie sau ar dona, 3% şi-ar cumpăra o maşină, în timp ce 1,5% i-ar plasa în fonduri de investiţii.

Alte Articole

Cu cât se scumpesc produsele pe lanţul de aprovizionare, de ...

ANAF ia în vizor comerţul cu haine second-hand şi măcelăriile. ...

Oficialul Erste Asset Management a menţionat că principalele surse de informare ale românilor atunci când vine vorba despre fonduri de investiţii sunt apropiaţii (43,7%), consultanţii financiari (42,7%) şi site-urile (38,6%).

Studiul arată că ziarele şi revistele reprezintă o sursă de informare pentru 24,1% dintre cei chestionaţi, reţeaua de socializare Facebook pentru 10,5%, iar cărţile de specialitate pentru doar 7,4%.

Conform sursei citate, 88,1% dintre participanţii la fondurile de investiţii sunt convinşi că investiţiile pot aduce câştiguri mai mari decât produsele de economisire. În ceea îi priveşte pe românii neparticipanţi, 55,5% spun că nu au avut suficienţi bani, iar 34,1% că nu au avut suficiente informaţii.

‘Mitul greşit al sumei mari de bani şi lipsa informaţiilor sunt principalele bariere în calea neparticipării într-un fond de investiţii. Despre Fondurile de Investiţii s-au spus multe: că sunt complicate, că nu sunt pentru oricine. Puţini sunt, însă, cei care ştiu exact ce este un Fond de Investiţii sau cum funcţionează el. De aceea am gândit un program de educaţie financiară şi un ghid de investiţii ‘România Investeşte’, în care am explicat fiecare termen, fiecare produs, fiecare mit, astfel oricine să poată decide singur dacă investiţiile sunt potrivite, când şi în ce să investească’, a subliniat Dragoş Neacşu.

O altă concluzie a studiului este că pentru români nevoia de protecţie financiară nu apare din grijă faţă de viitor, ci din dorinţa de a avea un suport în momente neprevăzute sau dificile.