În cadrul raportului intrat în posesia MEDIAFAX se atrage atenţia asupra dezorganizării din noaptea incendiului din Colectiv, dar sunt consemnate şi măsuri care trebuie luate pentru evitarea problemelor cu care sistemul s-a confruntat.

„Prevenţia colonizării/infectării plăgilor arse: Analiza deceselor indică o rată ridicată de colonizare rapid după internare, cu bacteriemii ulterioare şi alte complicaţii septice cu germeni multirezistenţi provenind din mediu spitalicesc. Recomandări: Strategia naţională de prevenire a infecţiilor asociate ingrijrilor medicale- în circuit de avizare internă, ca şi înfiinţarea Comisiei Naţionale Intersectoriale care să aprobe/actualizeze această strategie şi planul de aplicare al acesteia; finanţare- AP ATI şi AP Arsuri, program de prevenţie infecţii nosocomiale; fişa de proiect pentru formare personal medical în domeniul prevenţiei infecţiilor nosocomiale pentru 7.800 de persoane!”, reiese din raportul făcut la cererea fostului ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Mașini împotmolite în asfalt, la Constanța, după o ploaie ...

Un tânăr de 33 de ani a murit în timpul unei curse Ryanair ...

Raportul întocmit de către Elena Copaciu, consilier onorific al cabinetului ministrului Vlad Voiculescu, arată că nu există personal „ultracalificat în managementul pacientului critic cu complicaţii hemoragice severe”, iar capacitatea laboratoarelor din spitalele de urgenţă este „extrem de limitată, la nivelul anilor ’90”.

De asemenea, raportul ministerului notează faptul că în fişa generală de observaţii a pacienţilor nu este ataşată fişa de observaţii din terapia intensivă. Mai mult, se precizează că „înscrisurile sunt greu lizibile şi greu de urmărit”. Analiza finală şi acurateţea expertizelor este dificil de efectuat din cauza lipsei investigaţiilor paraclinice „în multe cazuri”.

O altă problemă majoră menţionată în raport este legată de „lipsa zonei de izolare protectivă pentru pacientul ars, deci, există un risc mare de infecţii”. În acest caz, se recomandă ca „bolnavii arşi grav să fie trataţi în rezerve individuale cu caracteristici arhitectonice adecvate nevoilor lor, iar în caz de victime multiple, vor petrece timpul minim în incintă cu mai mulţi pacienţi; acolo unde este posibil- se pot folosi sălile de operaţie că zona temporară de izolare”.

Din document mai reise că „nu se va face toaletă chirurgicală a pacienţilor cu arsuri în UPU, ci în sala de operaţie”, iar o altă problemă majoră este legată de „lipsa condiţiilor adecvate (sisteme de climatizare conforme cu nevoile marelui ars şi a zonei de tratare a aerului) în spitalele care au internat victimele de la club”. În acest caz, se propune o verificare de către Corpul de Control al ministerului Sănătăţii a „investiţiile făcute de MS şi de autorităţile locale în sisteme de ventilaţie în unităţile spitaliceşti şi starea acestora şi gradul de amortizare al investiţiilor”.

În ceea ce priveşte infrastructura pentru arşi, raportul scoate în evidenţă că, la data de 30 octombrie 2015, pentru Spitalul de Arşi Bucureşti „există recomandarea să interneze toate cazurile grave din ţară fără să dispună de infrastructura necesară pentru arşii grav”. La nivel naţional, mai există cinci paturi la Spitalul de Urgenţă, Timişoara, două paturi la Spitalul Militar Central Bucureşti, alte două paturi la Spitalul „Agripa Ionescu”.

Raportul precizează că a existat „un număr mare de incidente majore şi decese legate de transferul aeromedical”, dar şi că există mai multe neconcordanţe legate de „modul de selectare al pacienţilor pentru transfer, momentul transferului, decizia finală de transportabilitate şi lipsa unui medic de terapie intensivă cu experienţă în ventilaţia mecanică din echipa de transfer”.

O altă „problemă majoră de securitate este reprezentată de lipsa planului alb la nivelul spitalelor de urgenţă. „Au fost spitale care au anunţat că au declanşat Plan Alb, dar la nivel de DSP nu există o coordonare a acestora. (…) Mobilizarea masivă a cadrelor medicale a fost în mare parte spontană şi mai puţin datorită unui plan anterior de mobilizare, cunoscut cadrelor medicale şi exersat prin simulări. Planul ar fi presupus existenţa unui cadru medical care să asigure eliberarea rapidă de paturi de terapie intensivă, realocarea urgenţelor către alte spitale, care nu erau implicate în îngrijirea răniţilor- lucru care nu s a întâmplat!”, mai este menţionat în respectivul raport.

Actualul ministru al Sănătăţii, Florian Bodog, a explicat, printr-un comunicat de presă, că în instituţia pe care o conduce, nu există înregistrat un astfel de raport. De asemenea, acesta a declarat, pentru MEDIAFAX, că „şefii departamentelor din minister au declarat sub semnătură că acest document nu se regăseşte în instituţie”.

„La Ministerul Sănătăţii nu există niciun Raport elaborat la începutul anului 2017, care să conţină informaţii privind intervenţia autorităţilor sanitare în cazul „Colectiv”. Un astfel de document nu se regăseşte nici în Protocolul de predare-primire care a fost semnat de către cei doi miniştri în data de 5 ianuarie 2017, atunci când coordonarea Ministerului Sănătăţii a fost preluată de către ministrul Sănătăţii, prof. dr. Florian Bodog de la ministrul Vlad Voiculescu”, reise din comunicatul instituţiei.

Citeşte şi: Unul dintre patronii de la Colectiv, primele declaraţii la doi ani de la tragedie: „Mă consider vinovat”

În replică, fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, pe mandatul căruia s-a întocmit acest raport, a explicat, pe pagina sa personală de Facebook că „raportul este înregistrat cu nr 9/3.01.2017 la registratura cabinetului MS de unde ulterior a fost remis Direcţiilor de specialitate din MS. Şi nu pot să cred că domnul Bodog, secretarii de stat şi consilierii dânsului nu ştiu despre acesta. Şi nu pot să cred că domnul Bodog nu ştie cum funcţionează o registratură. Într-un punct are dreptate domnul Bodog: raportul nu este elaborat „la începutul anului 2017″, ci în cele şapte luni premergătoare, atât cât eu şi echipa mea am fost la Ministerul Sănătăţii. Nu îşi închipuie nimeni că echipa dumnealui s-ar fi ocupat cu aşa ceva..”.

Vlad Voiculescu mai precizează că autorul raportului, Elena Copaciu, „îi cerea pe 13 Octombrie domnului ministru Bodog o audienţă pentru a ajuta la eliminarea barierelor pentru aplicarea ordinului 476, referitor la îngrijirile medicale pentru pacienţii cu arsuri”.

Asociaţia Colectiv GTC 3010 organizează pe 30 octombrie 2017 un concert caritabil pentru victimele din clubul Colectiv, pentru a ţine trează memoria acelei zile prin organizarea unui eveniment anual.

30 octombrie 2015. O zi care a lăsat urme adânci în sufletul şi pe corpul supravieţuitorilor. A marcat destine, pe altele le-a curmat şi a lăsat zeci de tineri într-o luptă continuă de a se reface, atât fizic, cât mai ales psihic. Adina este unul dintre cei care duce această luptă de doi ani.

Pe 7 noiembrie 2015 a ajuns, în comă, într-un spital din Bruxelles. De atunci, spune ea, trăieşte între două lumi. Tot ce îşi doreşte este să se întoarcă cât mai repede acasă.

„Sunt aşa, în două lumi, să zic. Sunt jumate aici, jumate în Belgia, încă mă mai operez. Tocmai am făcut o operaţie acum două săptămâni. La sfârşitul lunii urmează să fac alta şi probabil va mai dura aşa, încă un an de zile cel puţin. Chiar nu mai ştiu câte am avut, trebuie să mă gândesc. Nu am reuşit să le ţin calculul. Au fost cele de pe vremea când eram în comă. Apoi au urmat altele şi la mâini şi la cap, la gât. Şi încă mai sunt. Asta ştiu. Ar mai fi vreo 14, teoretic. Cu tot cu cele non invazive”, spune Adina Apostol pentru digi24.ro.

Una dintre intervenţiile de care a avut nevoie a fost cea de transplant de păr şi de sprâncene. La un an după tragedie a auzit că medicul plastician Felix Popescu, unul dintre oamenii care au sărit în ajutorul victimelor din Colectiv, s-a oferit să-i opereze gratuit pe supravieţuitorii care aveau nevoie de transplant.

„Se schimbă viaţa, şi a ei, şi a mea s-a schimbat după. Tragedia asta a fost ceva foarte urât. Şi ca modul în care s-a răspuns imediat după tragedie, de către autorităţi, de către biserică. Nu a fost nimeni alături de ei. Şi te simţi aşa, un pic că cineva trebuie să facă ceva. Nu am făcut mare lucru, am deschis porţile pentru ei, cu ce ştim noi să facem. Asta ştim noi, să facem transplanturi de păr, cu asta i-am putut ajuta”, spune medicul Felix Popescu.

Dacă rănile fizice se vindecă, cele sufleteşti trec mai greu ca orice.

Citeşte şi: INCENDIU COLECTIV, au apărut noi înregistrări. Un doctor sună disperat la 112. OPERATOR: I-auziţi ce ţipă

În urma incendiului din clubul Colectiv şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate, printre aceştia fiind fotografi, artişti, olimpici şi studenţi străini.

Incendiul din 30 octombrie 2015 a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock bucureşteană Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul „Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit tragediei.

Judecătoria Sectorului 4 a început, în 7 februarie, judecarea pe fond a dosarului „Colectiv” în care sunt acuzaţi de ucidere din culpă patronii clubului şi administratorii firmei care a pus artificiile în seara concertului din 30 octombrie 2015.

În dosarul „Colectiv” s-au constituit părţi civile 139 de persoane, 11 spitale şi cinci instituţii.

Dosarul „Colectiv” a ajuns la Judecătoria Sectorului 4 în 28 aprilie 2016, când a intrat în procedură de cameră preliminară.

Procurorii Parchetului instanţei supreme i-au trimis în judecată pe George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, patronii clubului Colectiv, pe Daniela Ioana Niţă şi Mihai Cristian Niţă, administratorii firmei Golden Ideas Fireworks Artists care au instalat artificiile folosite în seară concertului din 30 octombrie 2015 şi pe pirotehnicianul Viorel Zaharia, care a fost prezent în club.

Aceştia sunt acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă în formă agravată şi neluarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă. În plus, Daniela Niţă este judecată şi pentru sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri.

De asemenea, SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL au fost trimise în judecată pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în formă agravată.

Procurorii continuă cercetările, într-un dosar disjuns, faţă de artificierul Marian Moise, pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală. Marian Moise a fost trimis de firma Golden Ideas Fireworks Artists să pună artificiile în clubul Colectiv, la concertul trupei Goodbye to Gravity. Ancheta în cazul său a început mai târziu pentru că acesta a fost rănit în urma incendiului.

Dosarul fostului primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a fost instrumentat de procurorii DNA, care în 5 mai 2016 l-au trimis în judecată pe fostul edil, alături de alţi trei funcţionari din primărie, sub acuzaţia de abuz în serviciu.

Cei patru sunt acuzaţi că au eliberat acordurile şi autorizaţiile de funcţionare pentru clubul Colectiv, prin încălcarea prevederilor legale referitoare la securitatea la incendiu.

Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Bucureşti în 5 mai 2016, iar în 14 octombrie instanţa a decis că procesul poate să înceapă şi că rechizitoriul a fost corect întocmit.

Un al treilea dosar deschis după incendiul din clubul Colectiv este cel în care sunt judecaţi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei.

În 28 octombrie 2016, procurorii militari din DNA i-au trimis în judecată pe Antonina Radu şi George Petrică Matei, de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, pentru abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei, pentru că au făcut verificări în clubul Colectiv fără a lua măsuri.

În această cauză s-au constituit părţi civile 248 de persoane, care au formulat pretenţii civile ce se ridică la 212.474.000 euro şi 51.240.315,8 lei.