Strategia naţională privind IMIGRAŢIA, aprobată de Guvern. Documentul, trimis CSAT

Strategia naţională privind imigrația pentru perioada 2015-2018, adoptat de Guvern, are ca scop gestionarea eficientă a fenomenului imigraţiei și include obiective strategice generale, obiective specifice şi direcţii de acţiune care reflectă politicile stabilite la nivel european, adaptate la realităţile naţionale, informează Guvernul.

Astfel, pentru următorii patru ani, se va urmări gestionarea eficientă a imigraţiei, sub toate aspectele sale, respectiv prin: remedierea lacunelor în materie de competenţe specifice şi prin atragerea lucrătorilor înalt calificaţi, abordare mai robustă a imigraţiei ilegale şi readmisiei, inclusiv cooperare mai bună cu ţările terţe, protejarea celor care au nevoie de ajutor printr-politică fermă în domeniul azilului.

În ceea ce priveşte componenta azilului, se urmăreşte asigurarea unui acces mai bun la azil a persoanelor care au nevoie de protecţie, mai bună calitate a condiţiilor de primire şi decizii mai rapide şi mai fiabile în materie de azil. Transpunerea integrală şi punerea în aplicare efectivă a sistemului european comun de azil (SECA) reprezintă prioritate. Având în vedere problemele cu care s-au confruntat statele din imediata vecinătate a României, se au în vedere măsuri pentru gestionarea unitară şi coerentă a situaţiilor determinate de posibila apariţie a unui aflux de imigranţi ilegali pe teritoriul României, generat de situaţii de criză de natură politică, socială, economică sau militară, precizează Guvernul.

Potrivit documentului, cooperarea între autorităţile cu competenţă în domeniul combaterii imigraţiei ilegale, inclusiv a traficului de persoane şi a traficului de migranţi ca elemente componente ale acesteia, vor constitui priorităţi.

Alte articole

Deputatul AUR Dan Tănasă îi îndeamnă pe români să nu mai accepte comenzile livrate de imigranți. Dar dacă același lucru l-ar face italienii, spaniolii, britanicii sau germanii față de românii aflați la muncă în străinătate?

Aproximativ 100 de emigranţi români ar putea fi deportaţi de SUA la baza din Guantanamo

Astfel, autorităţile române vor contribui la crearea unui sistem de admitere flexibil, dar, în acelaşi timp vor acorda atenţie deosebită cetăţenilor proveniţi din statele cu potenţial migraţionist sau care pot aduce atingere siguranţei naţionale. Acoperirea deficitului existent pe piaţa forţei de muncă, inclusiv prin atragerea de persoane cu înaltă calificare, se va face cu protejarea propriilor cetăţeni. România, prin autorităţile competente, va crea cadrul procedural şi legislativ favorabil atragerii şi rămânerii pe teritoriul României a investitorilor.

De asemenea, instituţiile cu competenţe în domeniu vor avea în vedere modificarea legislaţiei naţionale pentru înlăturarea inadvertenţelor şi crearea unui cadru legal favorabil admiterii, inclusiv prin transpunerea directivelor europene în materie.

Având în vedere că imigraţia şi azilul sunt influenţate, în foarte mare măsură, de evenimentele care au loc la nivel mondial, au fost identificate următoarele aspecte care pot influenţa, pe termen mediu şi lung, situaţia operativă din zona de competenţă:

• Menţinerea situaţiei conflictuale din Siria;
• Reactivarea conflictului armat din Irak;
• Menţinerea unei situaţii instabile în zonele limitrofe României (Ucraina, Transnistria);
• Perpetuarea şi creşterea în intensitate a conflictului armat israelian- palestinian;
• Menţinerea situaţiei migraţiei ilegale din Turcia, devenită principalul stat de tranzit pentru migraţia ilegală din Orientul Mijlociu sau din Africa spre România, Istanbul fiind principala placă turnantă în drumul spre Occident.

Având în vedere acest context, în Strategia națională privind imigrația 2015-2020 au fost stabilite următoarele obiective strategice generale:

1. Promovarea migraţiei legale în beneficiul tuturor părţilor: societatea românească, imigranţi şi statele lor de origine;

2. Întărirea controlului legalităţii şederii cetăţenilor statelor terţe pe teritoriul României şi aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare şi a măsurilor restrictive;

3. Îmbunătăţirea sistemului naţional de azil în scopul eficientizării şi asigurării conformităţii cu standardele legale naţionale, europene şi internaţional aplicabile;

4. Participarea activă a României la eforturile comunităţii internaţionale şi statelor membre ale Uniunii Europene la identificarea unor soluţii durabile pentru persoanele aflate în nevoie de protecţie internaţională şi integrarea socială a cetăţenilor statelor terţe. În acest sens, politica privind integrarea socială a cetățenilor statelor terțe are ca obiectiv oferirea posibilității persoanelor care și-au stabilit reședința sau domiciliul pe teritoriul României să aibă un bagaj minim de cunoștințe și deprinderi, în principal, prin cursuri de limba română, prin programe de orientare culturală și de consiliere, care să le permită accesarea serviciilor și politicilor sociale în condiții similare celor pentru cetățenii români.

Strategia naţională cuprinde următoarele obiective specifice relevante pentru transpunerea şi implementarea obiectivelor strategice generale:

• Facilitatea accesului pe teritoriul României a cetăţenilor terţi care răspund nevoilor de ocupare a forţei de muncă (crearea cadrului juridic pentru atragerea şi menţinerea forţei de muncă potrivit nevoilor identificate);
• Favorizarea accesului cetăţenilor statelor terţe către instituţiile de învăţământ superior din România pentru domeniile şi profesiile identificate ca deficitare;
• Facilitarea admiterii şi şederii cetăţenilor din state terţe pentru dezvoltarea/derularea de afaceri pe teritoriul României în concordanţă cu interesul economic naţional;
• Asigurarea unei informări mai bune a cetăţenilor statelor terţe privind posibilităţile şi condiţiile de imigraţie legală;
• Informarea permanentă cu privire la riscurile generate de migraţia ilegală şi munca nedeclarată, precum şi a sancţiunilor şi măsurilor restrictive ce pot fi aplicate;
• Eficientizarea controlului legalităţii şederii şi muncii cetăţenilor statelor terţe pe teritoriul României;
• Întărirea cooperării între autorităţile române competente pentru combaterea imigraţiei ilegale şi a muncii nedeclarate a cetăţenilor din state terţe;
• Aplicarea măsurilor de returnare a imigranţilor ilegali la standardele Uniunii Europene;
• Continuarea asigurării accesului la procedura de azil şi respectarea principiului non refoulement;
• Procesarea cererilor de azil în mod eficient şi conform standardelor legale naţionale, europene şi internaţionale aplicabile;
• Combaterea eficientă a abuzului la procedura de azil;
• Asigurarea unui standard demn de viaţă al solicitanţilor de azil conform standardelor legale naţionale, europene şi internaţionale aplicabile;
• Asigurarea compatibilităţii şi interoperabilităţii cu celelalte sisteme de azil din statele membre, coordonarea cu Biroul European de Sprijin în domeniul Azilului, precum şi întărirea şi creşterea calităţii procedurii de azil şi a măsurilor de integrare a persoanelor cu formă de protecţie internaţională din ţările terţe;
• Gestionarea unitară şi coerentă a situaţiilor determinate de apariţia unui aflux de imigranţi ilegali pe teritoriul României, generat de situaţii de criză de natură politică, socială, economică sau militară;
• Integrarea socială a persoanelor care au dobândit formă de protecţie în România şi a celor cu şedere legală;
• Încorporarea aspectelor integrării în toate celelalte politici din domeniile relevante;
• Crearea unui mediu care să faciliteze integrarea cetăţenilor statelor terţe;
• Asumarea obligaţiilor României ca stat de relocare a refugiaţilor;
• Continuarea derulării operaţiunilor prin Centrul de Relocare de Urgenţă de la Timişoara conform Acordului dintre Guvernul României şi Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie privind evacuarea temporară în România a unor persoane aflate în nevoie urgentă de protecţie internaţională şi relocarea ulterioară a acestora, semnat la Bucureşti la 8 mai 2008, ratificat prin Legea nr. 291/2008.

Planul de acțiune pe anul 2015, aprobat prin același act normativ, constituie un mijloc prin care se stabilesc activități concrete care să conducă la crearea unui sistem flexibil pentru stoparea fenomenului migraționist aflat în creștere.