Teroristul din Argeş, despre baza americană de la Mihail Kogălniceanu: Va fi „un iad pe pământ”

Bărbatul din judeţul Argeş convertit la Islam şi arestat preventiv pentru terorism a cules informaţii despre bazele mlitare din judeţele Constanţa şi Olt, iar despre baza americană de la Mihail Kogălniceanu spunea că va fi ”un iad pe pământ”, se arată în motivarea instanţei care a decis arestarea preventivă. Acuzatul susţine că este victima unei înscenări şi că a mers la Constanţa ca să strângă bani pentru construirea unei moschei la Piteşti.

Românul Ionuţ Cătălin Bălan, arestat preventiv într-un dosar în care este acuzat de fapte de terorism, avea legături cu indivizi cunoscuţi pentru apartenenţa la mişcarea salafistă şi pro-jihadistă din Franţa, pe care îi numea ”fraţii din Toulouse”. Aceştia sunt în atenţia Serviciului de Securitate Internă din Franţa, iar pentru ei Bălan culegea informaţii despre bazele militare din România unde sunt dislocate forţe şi mijloace de intervenţie ale armatrei amerciane, se arată în încheierea de şedinţă de la Curtea de Apel Piteşti, care a admis propunerea DIICOT de arestare preventivă.

”Înainte de a se întoarce în Franţa, în primăvara anului 2015, inculpatul B.I.C. s-a deplasat în zona aeroportului Mihail Kogălniceanu şi a bazei militare amerciane din comuna Mihail Kogălniceanu, ambele din judeţul Constanţa, observând cu atenţie căile şi punctele de acces în cele două obiective, precum şi modalitatea în care baza militară este îngrădită şi a susţinut că baza americană de la Mihail Kogălniceanu va fi «un iad pe pământ»”  se arată în motivarea Curţii de Apel Piteşti.

Conform aceleiaşi surse, ”fraţii din Touluse” ai românului, respectiv cetăţeni arabi cunoscuţi în Franţa pentru că sunt radicalizaţi, erau interesaţi de cele două obiective şi îi ceruseră lui Ionuţ Cătălin Bălan să obţină informaţii despre acestea, întrucât consideră că baza americană de la Mihail Kogălniceanu este folosită ”pentru a face rău fraţilor musulmani din Orientul Mijlociu”.

În faţa completului de judecată de la Curtea de Apel Piteşti, românul suspectat de terorism a spus că este victima unei înscenări a martorului care l-a însoţit la Constanţa şi că el a mers în acest judeţ pentru a strânge fonduri în vederea construirii unei moschei la Piteşti, arată News.ro.

”Declarantul a precizat că motivul deplasării sale la Constanţa a fost acela de a colecta fonduri pentru construirea unei moschei în Piteşti, iar Husseyn l-a transportat şi, întrucât el nu cunoştea judeţul Constanţa, l-a plimbat prin zone necunoscute, posibil şi în zona aeroportului, pentru ca apoi să declare împotriva sa”, mai precizează documentul citat.

În ceea ce priveşte faptul că a folosit mai multe conturi de Facebook prin intermediul cărora distribuia mesaje ale grupării teroriste Stat Islamic, Cătălin Bălan a susţinut în faţa magistraţilor că a ”redistribuit doar înregistrările conţinând scene de război din Siria, pentru a atrage atenţia asupra uciderii civililor, şi nu filme care înfăţişează execuţii publice”.

Ionuţ Cătălin Bălan, care îşi spune ”Ibrahim ” după ce s-a convertit la Islam, a fost arestat preventiv în 30 iunie de Curtea de Apel Piteşti, fiind acuzat de terorism. El a contestat decizia, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să se pronunţe în 13 iulie asupra contestaţiei.

În documentul citat, judecătorii subliniază că Ionuţ Cătălin Bălan avea o plăcere deosebită să strige în public „Allah Akbar”, acest lucru petrecându-se de mai multe ori în metrouri din Franţa.

„Inculpatul relatează cu încântare cum reuşea să creeze panică în metroul din Franţa, strigând cu voce tare „Allah o Akbar!”, moment în care toţi cei prezenţi erau speriaţi (`M-am îmbrăcat bine… Cum mă îmbrac eu, ca musulmanii… Chiar ziceai că sunt d’ăla… (…) Şi când am ieşit din metrou am strigat tare Allah o Akbar! Toţi s-au lăsat în jos, aşa… Să mor dacă te mint… când am ieşit din metrou şi am făcut repede dreapta, patru maşini de poliţie…`”, potrivit documentului prin care instanţa îşi motivează decizia de arestare a presupusului terorist.

Şirul momentelor în care bărbatul îşi prezintă intenţiile şi convingerile extremiste continuă: „Eu ziceam tot timpul prin metrouri, prin ăstea… Venea poliţia, venea ăia… Allah Akbar! Când strigam o dată tare… făceau oamenii-aşa! Zic: ho! Ce-aveţi?(…) Speriaţi, frate! Zic, eu dac-aş apuca într-un tren cu bombe, şi numai bombe, numai d-ălea sar în aer, hamdulilah! Mor şi mă duc în paradis! Zic: aşa vrea Allah! Dar voi, de ce v-o fi… lor de ce le e frică? Nu ştiu!!”.

În acelaşi context se aminteşte şi o ceartă dintre Ionuţ Cătălin Bălan şi mama sa, care îi reproşează că el nu poate fi numit terorist, deoarece are o situaţie financiară foarte rea comparativ cu „fratele” din Franţa, scrie Mediafax.

„Bălan a spus că va merge să facă jihad în Siria, împreună cu fiul său. De asemenea, a ameninţat-o cu moartea pe aceasta, utilizând pentru a fi mai convingător un cuţit de bucătărie şi a ieşit din curtea imobilului de reşedinţă strigând `Allah Akbar`. Anterior, la data de 5 martie 2017, inculpatul înregistrase un mesaj video pe telefonul personal, mesaj adresat `fraţilor din Toulouse`, prin care le solicita sprijin material, pretextând că situaţia sa materială este disperată şi că în România nu există `musulmani adevăraţi`”, potrivit motivării instanţei de judecată.

Citeşte şi: Românul arestat pentru terorism. INTERCEPTĂRI despre modul cum se pregăteşte un atac terorist

Magistraţii conchid că bărbatul se află într-un proces avansat de radicalizare, exprimându-se în mai multe ocazii că este gata să meargă în Paradis pentru iertarea păcatelor, prin participarea la jihad.

„Luând în considerare şi anturajul inculpatului, mediul din care acesta provine, antecedentele penale pe care le posedă, Curtea de apel apreciază că lăsarea sa în libertate ar avea ca efect tulburarea ordinii publice, creând în rândul persoanelor care au cunoştinţă de laptele sale un sentiment de insecuritate, pe fondul proliferării atentatelor teroriste în Europa”, conform documentului citat.

Ionuţ Cătălin Bălan, bărbatul suspectat de terorism, a fost arestat, în 30 iunie, pentru 30 de zile, de magistraţii Curţii de Apel Piteşti.

Decizia poate fi contestată la instanţa supremă.