Orașul a fost ales de Juriul internațional de experți delegat de UE, condus de Steve Green.

Joi și vineri a avut loc Selecția Finală a orașelor candidate la titlul de ‘Capitală Europeană a Culturii 2021’, orașele Baia Mare, București, Cluj-Napoca și Timișoara susținându-și prezentările în fața juriului.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

O americancă stabilită în România demontează stereotipurile ...

Adrian Minune, la detectorul de minciuni: „Nu ți-aș spune ...

CITEŞTE ŞI Mitropolitul Banatului, despre Timişoara – Capitală Culturală Europeană în 2021: „Ultima dată, România s-a născut la Timişoara”

Ce cuprinde proiectul Timişoara, Capitală Culturală Europeană în 2021

Timişoara se ghidează după mesajul „Luminează oraşul prin tine!”. Oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit în susţinerea instituţiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent şi ONG-urilor.

Timişoara şi-a structurat programul cultural sub forma unei călătorii, cu „staţii- program/proiect” şi trasee pe şi de-a lungul canalului Bega, care conectează idei, oameni, locuri.

Oraşul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 săli de conferinţă, 14 galerii de artă contemporană, şase teatre, patru muzee, Filarmonica şi Opera, patru spaţii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de şcoli, opt centre ale industriei culturale şi creative, 340 de pieţe şi curţi interioare, 18 clădiri publice şi comerciale şi două centre de tranzit pentru refugiaţi. 

Nicolae Robu, primarul Timişoarei, s-a declarat foarte bucuros că oraşul pe care îl conduce a fost desemnat Capitală Europeană a Culturii 2021, însă admite că această victorie reprezintă „o răspundere uriaşă” şi este convins că „greul de acum începe”.

„Această victorie este o victorie de echipă, de echipă mare, echipa fiind comunitatea timişoreană în ansamblul ei”, a declarat Nicolae Robu, primarul oraşului Timişoara, vineri, după anunţul făcut de reprezentanţii Comisiei Europene.

Edilul a mai spus că titlul de Capitală Europeană a Culturii îi obligă pe timişoreni.

„Este o răspundere uriaşă, pe care noi trebuie să o onorăm. Suntem conştienţi că greul de acum începe. A fost foarte greu până acum, dar de acum trebuie să confirmăm”, a spus Nicolae Robu.

Bugetul prevăzut de care dispune Primăria Timişoarei este de 48,5 milioane de euro, din care 20 de milioane de euro provin de la bugetul local, 5 milioane de la bugetul Consiliului Judeţean Timiş şi circa 1,5 milioane de la Comisia Europeană. „Pentru diferenţă, contăm pe bugetul central al României”, a declarat primarul Nicolae Robu, conform news.ro. 

VEZI AICI Reacţia directorului Fundaţiei Baia Mare 2021, Vlad Tăuşance, după pierderea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021

La rândul său, directorul Filarmonicii Banatul, anunţă că urmează să aibă loc vreo 10.000 – 15.000 de evenimente în 2021. ‘Sunt emoționat, toată lumea a așteptat cu sufletul la gură (…) Va fi greu. Ne așteaptă o muncă de cinci ani, până în 2021, foarte grea. Sunt convins că se vor aloca bani, instituțiile de cultură vor ține spatele pentru că noi vom fi, de fapt, principalii organizatori. Nu vom avea concediu de vară. Estimez că vom avea în oraș 10.000—15.000 de evenimente în acel an, pentru că trebuie să satisfaci nevoia de cultură a tuturor turiștilor, vor fi expoziții, recitaluri, muzică folclorică, jazz, Timișoara va răsuna și își va schimba înfățișarea. Este o muncă grea, dar este o bucurie extraordinară. Meritam’, a afirmat Directorul Filarmonicii Banatul citat de Agerpres. 

Ioan Coriolan Gârboni a lansat vineri după-amiaza, pe facebook, invitația ca timișorenii să se adune în fața Filarmonicii Banatul pentru a aștepta anunțul desemnării Capitalei Culturale Europene 2021.

Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Baia Mare, în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021. Ce atu are fiecare oraş

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, spune că era de aşteptat ca Bucureştiul să nu câştige acest titlu, având în vedere faptul că distincţia nu prea se acordă capitalelor administrative nici în alte state europene. 

„Am fost de la început conștientă că Bucureștiul nu are prima șansă în această competiție pentru titlul de
Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021. Dacă vă uitați la orașele care au purtat acest titlul în ultimul deceniu, dar și mai în spate, veți vedea că foarte puține dintre câștigătoare erau și capitale administrative în statele pe care le reprezentau. Evident, strategia Uniunii Europene în această chestiune este de a sprijini anumite regiuni mai dezavantajate sa intre în circuitul cultural european. Deci era evident ca prima opțiune a celor care analizează astfel de dosare e spre orasele mai mici, care nu au avantajele pe care le are Bucureștiul în ceea ce privește infrastructura, programele culturale sau pontențialul turistic.

Acesta e motivul pentru care, de la bun început, Bucureștiul nu a plecat cu prima șansă în această competiție. Nu am vrut sa spun toate aceste lucruri inainte, pentru ca nu am dorit sa îi descurajez pe cei care au facut parte din echipa care a muncit în acest proiect si carora vreau sa le multumesc
pentru tot efortul depus.

Asadar, decizia nu ne surprinde și nici nu ne întristează.

Pentru că până la urmă, scopul nu este neapărat de a câștiga titlul în sine, deși e important și acest lucru. Dar mai important cred că este parcursul, competiția în sine. Pentru că fiecare oraș participant își
construiește o strategie culturală pe termen lung, planifică anumite activități culturale pentru locuitori și face acțiuni concrete pentru sprijinirea diversității culturale. Bucureștiul deja a făcut acest lucru.
Avem o strategie culturală, ceea ce nu aveam înainte. Avem un program coerent de activități culturale, ceea ce nu aveam înainte, avem o viziune mult mai clară de a duce fenomenul cultural mai aproape ce cetățeni, de a stimula activitățile culturale și de a dezvolta infrastructura culturală în cartiere, nu doar în zona centrală. Toate acestea sunt acumulări care ne rămân după această competiție.

Prin urmare, chiar dacă nu am luat titlul de Capitala Culturală Europeană, consider că bucureștenii sunt câștigători, pentru că ei au câștigat tot ce am făcut până acum în acest proiect.

Nu ne vom opri aici. Am anunțat deja că voi crește bugetul alocat de Primăria Generală pentru activitățile culturale și veți vedea că roadele muncii noastre în aceasată candidatură se vor vedea foarte curând.

Felicit Timisoara, care va deține din partea României titlul de Capitală Europeană pentru anul 2021! Este un succes care trebuie apreciat”, a declarat primarul general Gabriela Firea. 

Titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) este atribuit unui oraş din Uniunea Europeană, din ţări candidate sau pre-candidate, pe durata unui an. Până în 2019, 60 de oraşe vor fi deţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii. Programul este considerat a fi iniţiativa culturală emblematică a Uniunii Europene.

Începând din 1985, Uniunea Europeană desemnează unul sau două oraşe, din ţări candidate sau pre-candidate, drept Capitală Europeană a Culturii. Se aşteaptă ca oraşele alese să prezinte, timp de un an, un program cultural inovator şi susţinut care să accentueze bogăţia, diversitatea şi similarităţile culturii europene în faţa unui public internaţional.

În 2021 atât România, cât şi Grecia, vor găzdui câte o Capitală Europeană a Culturii.