Banca Naţională a revizuit în creştere, la 1,9%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an

În luna mai, BNR a revizuit în scădere, de la 1,7% la 1,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, şi de la 3,4% la 3,1% pentru finalul anului 2018. Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna iunie la 0,85%, cel mai înalt nivel din ultimii doi ani, potrivit statisticilor oficiale.

”Presiunile acumulate pe plan intern încep să transpară la nivelul preţurilor de producţie, odată cu disiparea influenţei dezinflaţioniste a mediului extern. Avem costuri salariale care se duc în sus. Avem o majorare o preţurilor de producţie”, a spus Isărescu, citat de News.ro.

Majorările de preţ din sectorul energiei inversează traiectoria descendentă a dinamicii anuale a preţurilor administrate, potrivit guvernatorului.

”Se observă creşteri importante ale preţurilor din energie. Ultima lună din raport este iunie, nu a fost surprinsă creşterea din iulie”, a afirmat Isărescu.

Alte articole

Avertisment cumplit de la BNR: furtuna economică ar putea prinde România fără ”umbrelă”! Ce e de făcut pentru a scăpa de prăpăd

BNR transmite că a sosit nota de plată pentru România. Țara noastră se află pe muchie de cuțit din cauza deficitului bugetar: „Dobânzile plătite de România sunt mai mari decât cele plătite de Franța”

Totodată, mişcarea cursului de schimb leu-euro a fost decorelată de evoluţiile din regiune, pe fondul tensiunilor politice şi sociale din acest an, a avertizat guvernatorul.

”Vedem o majorare a excedentului de cerere în economie şi un grad mai mare de tensiune pe piaţa muncii. Mai toţi indicatorii, salariul brut, rata şomajului, confirmă apropierea de un grad maxim de tensionare pe piaţa muncii”, a declarat Isărescu.

În plus, viteza de creştere a consumului populaţiei este similară perioadei precriză, încrederea consumatorilor fiind mare, a spus guvernatorul.

”Este clar că indicatorul privind consumul populaţiei tractează economia. (…) Observăm şi nivelul scăzut al ratelor dobânzii şi diminuarea aversiunii la risc, care contribuie la creşterea rolului creditării în impulsionarea cererii”, a explicat Isărescu.

El a avertizat că, în cazul firmelor, creşterea creditării este mai mică de 2%, în contextul în care nivelul mediu al creşterii este de circa 4%.