Craniile de cristal, cheia unui univers paralel. Emit raze de lumină şi aduc moartea

Pe lângă afirmațiile referitoare la calitățile lor paranormale, controversele legate de craniile de cristal vizează originea lor, scrie efemeride.ro. S-a pretins că mai bine de o duzină dintre ele ar fi fost descoperite în Mexic și America Centrală, fiind date de cei care le-au găsit sau de actualii lor deținători. Unele dintre aceste cranii au fost atribuite culturii mayașe. Există unele indicii că în civilizația aztecă, apărută mai devreme decât cea mayașă, craniile ar fi avut o importanță simbolică.

Citeşte şi Descoperire importantă în Egipt. Ce au aflat arheologii despre Iisus

Entuziaștii craniilor de cristal consideră că acestea au capacitatea de a trezi conștiința umană la un nivel spiritual superior. Unii afirmă chiar că au experimentat conexiuni extrasenzoriale atunci când au privit un craniu de cristal și pretind că astfel de artefacte posedă o energie pozitivă. Craniile din cristal de cuarț, precum și alte obiecte de cuarț au, în opinia fanilor, abilitatea mistică de a înregistra evenimente, gânduri și sentimente dezvoltate în prezența lor.

Ei atribuie populațiilor străvechi făurirea craniilor de cristal, sugerând că anticii le-ar fi folosit pentru a prezice viitorul, a controla vremea, ca artefacte terapeutice, oracole de dobândire a înțelepciunii cosmice, receptori ai cunoașterii universale și ca instrument de obținere a cunoașterii divine.
Există un craniu de cristal expus la Muzeul Omenirii din Londra și încă unul la Muzeul Trocadero din Paris. S-a zvonit că paznicii de noapte ai muzeelor ar fi refuzat să stea în preajma craniilor, dacă nu erau acoperite, susținându-se faptul că ele emit vibrații sau raze de lumină colorate sau că ar aduce moartea. Două cranii relevă o măiestrie artistică deosebită. Craniul de cristal de cuarț roz, găsit la granița dintre Honduras și Guatemala are mandibule detașabile, ca și craniul Mitchell-Hedges, cel mai faimos dintre toate aceste artefacte.

Citeşte şi La Mănăstirea Caşin au început să apară cranii umane. Locuitorii din zonă sunt TERORIZAŢI DE FANTOME

Cele două mari enigme legate de craniul Mitchell-Hedges vizează metoda de fabricare și istoria descoperirii lui. Se crede că obiectul ar fi fost format dintr-un mare bloc de cristal sculptat în forma aproximativă a unui craniu și apoi finisat definitiv cu apă și o soluție de nisip de siliciu și cristal sau poate printr-o tehnologie necunoscută.

Nu există urme de prelucrare cu obiecte metalice. Dungile din interiorul craniului ar canaliza lumina de la baza acestuia spre orbite, într-o manieră similară cu tehnologia optică modernă, iar orbitele au forme concave, care reflectă lumina în partea superioară a craniului. Se crede că prismele și tunelurile de lumină din interior ar fi motivul pentru care obiectele se văd mai mari și mai luminoase atunci când sunt ținute sub craniu.

Despre craniul Mitchell-Hedges se afirmă că și-ar schimba culoarea, uneori fiind albicios, alteori trecând de la gri la negru intens. Mulți dintre cei ce au admirat obiectul vorbesc despre viziuni stranii, iar unii susțin chiar că ar fi detectat un vuiet surd sau un anume miros.