De ce nu avem AMINTIRI de pe vremea când eram BEBELUŞI. Care este prima ta amintire?

În creierele mamiferelor foarte tinere, se formează permanent celule noi, iar acest proces interferă cu funcţionarea circuitelor neuronale responsabile de stocarea amintirilor, arată un studiu publicat în revista Science, potrivit descopera.ro.

În creier se formează celule noi pe toată durata vieţii – proces numit neurogeneză – dar în creierele fiinţelor umane foarte tinere acest proces este deosebit de rapid, în special în hipocamp, arie cerebrală implicată în învăţare şi memorie.

Citeşte şi Ce îi dai să mănânce bebeluşului între 7 şi 9 luni

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Neurogeneza ajută procesul învăţării şi îmbuntăţeşte memoria, însă, la copii, fenomenul are şi un revers: formarea noilor celule poate afecta circuitele asociate memoriei.

Alte articole

O femeie din Harghita a născut cvadrupleți. Doi dintre copii sunt în stare gravă

Bărbat arestat în cazul mâncării pentru bebeluși contaminate cu otravă

Oamenii de ştiinţă au făcut aceste descoperiri cu ajutorul unor studii pe animale: au stimulat formarea unor anumite amintiri la animale – creând o asociere între un anumit loc şi un şoc electric slab – apoi au modificat rata neurogenezei şi au observat ce efect au aceste modificări asupra memoriei.

Stimularea neurogenezei la şoarecii adulţi (cu ajutorul activităţii fizice sau cu medicamente) le-a slăbit acestora capacitatea de memorare; în schimb, încetinirea neurogenezei le-a conferit şoarecilor o capacitate mai bună de a ţine minte.

Citeşte şi Ce spun ochii despre creier

Şi amnezia infantilă poate fi influenţată: încetinirea neurogenezei la puii de şoarece i-a făcut pe aceştia să aibă o ţinere de minte mai bună.

Citeşte şi Imagini AMUZANTE cu COPILAŞI OBRAZNICI care au pipăit TINERE SEXY în PUBLIC FOTO

Pui de cobai şi de degu au o viteză mai scăzută a neurogenezei; ca urmare, nu prezintă, de obicei, amnezie infantilă. Când cercetătorii au mărit viteza neurogenezei la cobai şi degu, capacitatea animalelor de a-şi aminti a scăzut.

Deşi studiile au fost realizate pe rozătoare, similarităţile care există între creierele tuturor mamiferelor ar putea face ca aceste descoperiri să fie, într-o oarecare măsură, valabile şi pentru oameni.