CALENDAR ORTODOX MAI 2018. Armindeni

Astfel era numită ziua de întâi de Mai, când se sărbătoreşte ziua Sfântului prooroc Ieremia, de la care se trage şi numele acestei zile: Armân sau Irmin den, însemnând ziua profetului Ieremia, scrie superstitii.ro. În această zi se împodobesc uşile caselor cu crengi verzi, ca semn al fertilităţii, creanga respectivă fiind numită arminden şi păstrată până la seceriş când, uscată, aprindea focul pentru coacerea pâinii noi. Se spune că acest obicei se trage de pe vremea lui Iisus, armindenul fiind semnul pus de jidovi pe casa Sa, pentru a o recunoaşte a doua zi, când veneau să-l prindă; dar a doua zi, toate casele aveau la uşa câte o creangă identică. Tot de 1 Mai se practică conservarea vinului vechi, pentru ca vinul să nu facă „floare” se trata cu planta magică a anotimpului, pelinul; cum spune poetul „Pelin de Mai/Venin de Rai”.

Alte Articole

Cântăreață scuipată, înjurată și dată afară de la filmările ...

Naomy a murit la vârsta de 47 de ani. Cântăreața transgender ...

Citeşte şi Horoscop ţigănesc MAI 2018. Ce zodii au parte numai de succese

CALENDAR ORTODOX MAI 2018. Băutul Mărţişorului

Băutul Mărţişorului este petrecerea câmpenească din ziua de Armindeni, de 1 Mai, când se scoate mărţişorul de la 1 Martie. Superstiţiile acestei zile sunt multe: se spune că Sf. Ieremia aduce rodul şi belşugul; dar se şi plimbă prin holdele celor ce nu ţin această zi cu un coş plin cu piatră, cu care va „bate” holdele acelora. Se spune că, în această zi, trebuie să bei vin-pelin pentru înnoirea sângelui şi pentru a fi sănătos tot anul. De altfel, pelinul se poartă şi la brâu sau în sân, pentru a fi feriţi de friguri; se pune pelin în cofele de apă pentru a se feri de boală. Cine nu sărbătoreşte Armindenul, nu are parte de bucate, de roade, de holde. Pelinul recoltat în această zi era leac pentru malarie, dureri de stomac, umflături şi boli de ochi. Una peste alta, Armindenul „se ţine” pentru a intra cu sănătate în vara.

CALENDAR ORTODOX MAI 2018. Ispasul, Înălţarea Domnului

Este o sărbătoare cu data mobilă, care se sărbătoreşte în a şasea săptămână de la Paşti. Se spune că Ispas ar fi fost un personaj mitic, care ar fi asistat la Înălţarea Domnului; deoarece el a fost un om vesel, credincioşii caută să fie şi ei veseli în această zi. Superstiţii de Ispas: în acesta zi oamenii se bat cu leuştean, ca să se îngraşe; femeile şi fetele se încing cu leuştean, pentru sănătate şi pentru a avea copii frumoşi şi sănătoşi. În această zi de Înălţare, femeile împart merinde pentru sufletele morţilor, căci atunci se înalta sufletele lor la Cer şi să aibă merinde de drum. În drumul lor spre Cer, unele spirite ale morţilor se pot rătăci, rămânând pe pământ unde vor deveni moroi, strigoi (detalii suplimentare aici); de aceea, există superstiţia că dacă culegi şi sfinţeşti flori, frunze şi ramuri de nuc, de alun, leuştean sau paltin şi loveşti vitele şi oamenii cu ele, aceştia vor fi feriţi de moroi sau strigoi. Împotriva trăsnetului se pune leuştean la ferestre şi casele se împodobesc cu frunze verzi de paltin. Superstiţia spune să nu dai din casa foc sau sare în ziua de Ispas; foc – pentru că tot anul vei avea inimă rea ca focul şi sare – dacă ai vaci, acestea nu vor mai da smântână. Se spune că, tot ce se seamănă după Ispas nu rodeşte şi că, numai până la Ispas e bine a semăna porumbul, că altfel nu se mai coace.

Superstiţii de Costandinul Puilor

Sărbătoarea cu data fixă în calendarul ortodox, 23 Mai, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi maică sa Elena, este şi data limită calendaristică pentru semănatul porumbului, ovăzului şi meiului. Această zi se mai cheamă în popor, ca fiind Costandinul Puilor, căci se spune că în această zi păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare. Cu ziua de Constantin şi Elena se spune în popor că începe vara; cine lucrează în această zi, va avea bucăţele arse pe câmp. Nu se lucrează şi pentru a se feri de distrugerea holdelor şi a strugurilor de către păsările cerului. Gospodinele au superstiţia că dacă vor lucra în această zi, ulii le vor mânca puii din bătătură. După ziua de Constantin şi Elena nu se mai pune nimic în pământ, fiindcă se crede că degeaba căzneşti, întrucât totul se va îngălbeni ca aurul.

Citeşte şi MOSII DE VARA, tradiţii şi superstiţii: Atenţie la ce daţi de pomană de SAMBATA MORTILOR

Moşii de Vară, Rusaliile, Sfânta Treime

Acestea sunt sărbători cu date mobile; Moşii de Vară se ţin în sâmbăta celei de a şaptea săptămâni de la Paşti; Rusaliile în Duminica ce urmează, iar ziua de Luni după Rusalii este închinata Sfintei Treimi. Ele sunt însoţite de alte obiceiuri şi superstiţii, pe care le găsiţi în „Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Sâmbăta Morţilor şi Rusalii”.