„Sărbătoarea de Armindeni”. Reminiscențe ale unor ritualuri magice de fertilitate și belșug situează sărbătoarea sub semnul unei străvechi divinități a vegetației. ”Armindeniul” – un pom curățat de crengi și împodobit cu flori și spice de grâu (Țara Lăpușului), sau ramurile înfrunzite atârnate cu scop apotropaic la intrarea în curte, în casa, în grajd. În unele sate se împodobesc cu crengi de mesteacăn porțile caselor unde sunt fete de măritat, în altele se organizează adevărate serbări câmpenești, iar oamenii poartă la ei frunze de pelin, pentru a alunga strigoii, ielele și duhurile rele.

Ziua se serbează pentru odihna pământului, pentru înmulțirea turmelor și cirezilor, pentru ca oamenii „să intre cu sănătate în vară”. Se bea pelin roșu, pentru a fi „puternic și rumen în obraji” tot anul. Sărbătorii de Armindeni i se mai spune și „Ziua Pelinului” sau „Ziua Bețivilor”, fiind considerată început de vară.

Alte Articole

Denise Rifai le trimite pe femei la cratiţă, de Sărbătorile ...

Urarea de Paşte a SRI-ului, acest Toma Necredinciosul al instituţiilor ...

Accident mortal în ziua de Paști: mașina condusă de un bărbat ...

Denumirea populară de Arminden (Armindeni) este explicată de lingviști prin derivarea cuvântului din slavonul Ieremii nidini – Ziua lui Ieremia. Este vorba de sărbătoarea Proorocului Ieremia, consemnată în calendarul creștin-ortodox pe 1 mai. Sărbătoarea în sine, Armidenul, este cu mult mai veche decât denumirea dată ulterior și se leagă de cultele vegetației, care se efectuau primăvara, la început de nou anotimp și de nou an.

Legenda Armidenului

Evreii, în frunte cu împăratul Irod, și-au pus de gând să-I ucidă pe copilul Iisus Hristos. Dar nu-L găseau. Au umblat în cete prin Ierusalim, ca să-L afle, și de-abia spre seară au găsit casa în care se afla Pruncul. Atunci, pentru că ei erau puțini și fricoși și ca să nu-i bată credincioșii, au pus ca semn înaintea casei o ramură verde. Dimineața au venit împreună cu ostașii, pentru a-L omorî pe Pruncul Iisus. Când au căutat semnul lăsat, au văzut pe toate casele un semn la fel și n-au mai putut găsi casa. Toate casele arătau ca de sărbătoare, frumos împodobite cu ramuri verzi. În amintirea acestei minuni, creștinii au luat obiceiul ca, de 1 mai, să pună înaintea casei un ram verde de stejar, fag sau tei.

Armindenul se lasă înaintea casei până ce se macină grâul nou. Iar când se face pentru întâia oară pâine dintr-însul, Armindenul se taie și se aprinde cuptorul cu el. (prelucrare după Marcel Olinescu)

Tradiții populare de Armideni

În seara de Sfântul Gheorghe, flăcăii din sate se adunau și plecau împreună în pădure, pentru a alege copacul potrivit sărbătorii de a doua zi – Armidenia. Din pădure se aducea o prăjină înaltă, cu ramuri verzi în vârf, sau chiar un arbore întreg. Acesta era curățat până spre vârf de crengi și împodobit cu cununi de flori și spice de grâu, apoi era înfipt în curțile oamenilor, în mijlocul stânelor, iar în unele zone, prăjina împodobită era bătută în casă.

Se ornau cu ramuri verzi colțurile casei, ușile grajdurilor pentru protecția animalelor.

Din lemnul Armindenului se face foc atunci când se coace prima pâine făcută din făina grâului nou.

Sătenii petreceau în această zi pe iarbă verde, pentru ca tot anul să-l treacă în veselie.

 Ziua înecaților

În ziua de 1 mai, oamenii satelor de altădată făceau pomenirea morților pentru cei înecați fără voia lor. Era considerată o zi specială pentru cei înecați. Dacă se aprinde în această zi o lumânare și se pune în pământ, în cimitir, sau pe malul apei, toate sufletele celor înecați fără voie se strâng împrejurul ei.

Se dă de pomană la cimitir, apoi oamenii se adună lângă biserică și acolo se ospătează la o masă comună până către seară. Tradiția precizează că, atât timp cât ține pomana, băieții trebuie să tragă necontenit clopotele.

Superstiții de Armideni

În trecut, noaptea dintre ziua Sfântului Gheorghe și ziua Sfântului Prooroc Ieremia era considerată magică. În această perioadă, oamenii puteau afla numele strigoilor. Numele era important de știut, pentru că strigoii plecau dacă erau strigați după nume în ziua Sfântului Ieremia. Tot în acest fel se protejau vitele și lanurile de strigoi, pentru că aceștia furau mana laptelui și grânelor semănate. În alte zone, ziua se ținea pentru a fi ferit de șerpi.

Se spunea că aceluia care lucrează în această zi, rândunica îi dădea foc la casă.

În această zi se purta pelin la brâu, în sân, și se punea pelin în cofele de apă. Se bea vin pelin pe iarbă verde, ca să nu fie mâncați de purici pe timpul verii.

Ziua bețivilor

Până acum câțiva ani, pe 1 Mai se sărbătorea, cu fast și marșuri propagandistice comuniste, Ziua Muncii. Dar această zi era ținută în popor cu mult timp înaintea comunismului, ca ziua bețivilor. În această zi, oamenii ieșeau și serbau în câmp, petreceau, beau vin roșu, dar nicio picătură alb. Vinul roșu era amestecat cu pelin verde, considerându-se că în această zi se schimbă sângele. În alte zone, se bea vin roșu până la sfârșitul lunii mai sau… până se termina vinul.

Femeile și fetele, în această zi, cinstesc împreună. Cumpărau vin pe banii de argint de la gât, pe care i-au atârnat la 1 mărțișor pentru a fi frumoase. Se spunea că femeile ce nu cumpărau vin pe banii atârnați la gât vor fi urâte tot anul.

Armindenul – ziua sănătății

Armindenul se ținea pentru a intra cu sănătate în vară. Se știa că, în această zi, dis de dimineață, până a nu răsări soarele, e bine să te speli pe mâini și pe față cu roua ce cade peste noapte pe flori și ierburi. În timpul zilei se bea pelin roșu la iarbă verde, pentru a se subția sângele, că vine vara. Pelinul recoltat în această zi era un leac apreciat pentru tratarea malariei, durerilor de stomac, a umflăturilor, a bolilor de ochi.

Cine mănâncă caș dulce și vin alb petrece bine tot anul.

Oloagele

În popor exista tradiția, ca nouă marți după Paști să fie ținute pentru necazuri, pentru ca pruncii să fie feriți de ologeală. Nu se muncea nici la câmp și nici în casă.

• De asemenea, marțile de după Paști se țineau și pentru a fi ferit de trăsnete. Armindenul era considerat început de vară și timpul maxim până la care se mai putea semăna porumbul. În tradițiile străbunicilor noștri, de pe 1 mai se începea semănatul fasolelor și a castraveților.
• De vor ieși gândaci mulți, se vestește un an mănos.
• Dacă vor ieși greieri mulți, fânul are să fie puțin.
• Tunetele dese din luna mai prezic un an roditor.
• Dacă luna lui mai e mai mult ploioasă, atunci urmează iunie secetos, după zicala populară: „ Mai ploios, iunie frumos.”
• Dacă plouă în mai, să tragi nădejde de mălai.