10 noiembrie 1940: Cutremur în Vrancea cu magnitudine 7.4

Astazi se implinesc 75 de ani de la primul mare cutremur din istoria contemporana. E vorba despre seismul din 1940, care a avut o magnitudine de 7,4 pe richter. Premierul interimar Sorin Cimpeanu participa la un simpozion pe aceasta tema la Facultatea de constructii Seismul din 10 noiembrie 1940 a avut epicentrul in partea de nord-est a Muntilor Vrancei (45,80 grade latitudine Nordica, 26,70 grade longitudine Estica), iar adancimea focarului a fost estimata la cca. 145-150 km.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

In figura de mai sus sunt plasate epicentrele seismelor vrancene moderate din perioada 1902-2013, si este marcat epicentrul cutremurului din 1940, precum si cel al seismului din 1977.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a avut magnituinea MGR de 7,4 grade pe scara Richter (echivalenta cu magnitudinea moment Mw de 7,7 grade). Intensitatea maxima a cutremurului a atins IX-X grade pe scara Mercalli in mai multe localitati din judetul Vrancea (in special la PANCIU si COROD). De asemenea, pe o arie larga din Moldova (in special partea centrala si de sud) si Muntenia (in special in zona subcarpatica din nord-estul Munteniei, dar si la BUCURESTI si in alte localitati din sud-estul tarii), cutremurul a atins intensitati mari, de cca. VIII grade pe scara Mercalli, chiar VIII-IX grade in nord-estul Munteniei (judetele Prahova si Buzau), inclusiv la Bucuresti.

Alte articole

Cutremur în Vrancea joi dimineață. Ce magnitudine a avut

Cutremur în zona Banat. Ce magnitudine a avut seismul

Cutremurul a fost precedat de o activitate seismica ridicata in cursul anului 1940, cuprinzand mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine 6,2-6,4 produs in dimineata zilei de 22 octombrie 1940la ora locala 8h37min in Muntii Vrancei, la adancimea de 122-125 km. De asemenea, cutremurul a fost urmat de mai multe replici, dintre care 6 dintre ele au avut magnitudini cuprinse intre 5,0-5,5 grade pe scara Richter; cea mai puternica replica a avut loc in dimineata zilei de 11 noiembrie, la ora locala 8h34min, magnitudinea acesteia fiind de 5,5 grade; replica a fost resimtita la BUCURESTI cu intensitatea de IV-V grade pe scara Mercalli.
Cutremurul a proviocat distrugeri mari in special in centrul si sudul Moldovei, fiind grav afectate cu deosebire localitatile PANCIU (cu distrugerea a peste 90% dintre cladiri), COROD, FOCSANI, MARASESTI. Efecte severe s-au inregistrat la BARLAD, IASI si GALATI. In nord-estul Munteniei, cutremurul a afectat mai puternic localitati din judetele Prahova si Buzau, dar nici sudul tarii nu a fost ferit. Astfel, la BUCURESTI, in afara de prabusirea blocului Carlton (eveniment care a cauzat moartea a cca.500 de oameni), au fost avariate grav numeroase cladiri importante, intre care Ateneul Roman si Palatul de Justitie; numeroase case au suferit diferite grade de avariere.

TERIFIANT. „Triunghiul Blestemat” din Marea Neagră. Pericolul pândeşte din apă VIDEO

Cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice la nivelul solului in zonele subcarpatice, crapaturi, tasari, tasniri de apa. In judetul Covasna s-a format o fractura lunga de cca. 150 de metri, in lungul careia au aparut pungi de noroi.

Cutremurul a fost simtit pe o arie larga nu doar in Romania, dar si in tarile vecine, pana la o distanta foarte mare catre nord-est in Campia Rusa, inclusiv la MOSCOVA unde intensitatea a atins V grade pe scara Mercalli.

Manifestarile seismului la BUCURESTI sunt prezentate in ziarul Universul-nr. din 12 noiembrie 1940, din care reproducem urmatorul citat:

Ora 3,40 noaptea. Lumea se afla in puterea somnului, cand cutremurul, de o violenta necunoscuta pana acum, a zguduit Capitala din temelii. Cladiri solide, in beton armat, se clatinau ca niste jucarii in bataia vantului. Zgomote infricosatoare, de duduit de motor, intretaiate de mugete ce razbateau din adancul pamantului, insoteau cutremurul. Lumea, trezita din somn de zguduiri puternice, alerga ingrozita nestiind incotro sa apuce. […] Prin case, mobilele se miscau, scartaind din incheieturi, vitrinele cu sticla si vesela se rasturnau, statuetele se prabuseau pe parchete, ceasornicele-pendule se oprisera din mers. Panica din interiorul locuintelor era sporita de zgomotele de afara. Geamuri se prefaceau in tandari, bucati de zidarie se desprindeau de pe la stresini, cosurile caselor se prabuseau in strada si pe trotuare cu zgomot asurzitor. […] In zorii zilei, Capitala avea un aspect jalnic. Blocurile de beton s-au indoit din pozitia verticala, pierzandu-si balcoanele prabusite in strada. Zidurile sunt crapate. Case vechi s-au surpat partial. La unele biserici a cazut tencuiala si s-au frant crucile de pe turle. Aproape nu e strada pe care sa nu fie moloz, caramizi si bucati de beton desprinse de la cladiri. Stirea asupra celui mai groaznic dezastru din Capitala-prabusirea blocului Carlton, s-a raspandit cu iuteala fulgerului in tot orasul. […] Nenorocirea ar fi avut, in Capitala, proportii mult mai mari daca s-ar fi intamplat cutremurul ziua. Prabusirea cosurilor si a zidariilor in timpul circulatiei pietonilor pe strada ar fi provocat desigur victime. 

In orasele din sudul Moldovei, in special la BARLAD, GALATI si FOCSANI,in afara de distrugerea caselor, cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice, s-au format crapaturi in pamant la FOCSANI si BARLAD, iar in zonele de munte s-au produs si caderi de stanci. 
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost o premiera pentru Romania moderna prin violenta cu care s-a manifestat, deoarece precedentul cutremur catastrofal (de magnitudine 7,3) avusese loc cu peste 100 de ani inainte, in anul 1838. De asemenea, acest seism a fost depasit in intensitate si magnitudine doar de „Cutremurul cel mare” produs in Vrancea la 26 octombrie 1802, care a avut o magnitudine estimata de 7,6-7,7grade pe scara Richter. Din 1838 pana in 1940 in regiunea Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mari de 6,8-7,0 grade pe scara Richter. Cele mai importante dintre acestea s-au produs la 13 noiembrie 1868 (magnitudine cel mult 6,7), 17 august 1893 (magnitudine 6,7), 31 august 1894 (magnitudine6,8) si 6 octombrie 1908 (magnitudine 6,8); in afara de acestea, s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mici, de 6,0-6,5 grade, care nu au provocat nici un fel de pagube.