”11 pentru Cotroceni”. Care este distribuția ”filmului” electoral ce va da, în mai, noul președinte al României

Bătălia pentru Cotroceni, episodul 2025, a intrat în linie dreaptă. Înscrierile în cursa prezidențialelor s-au încheiat la 15 martie, iar miercuri, 19 martie, a fost ultima zi în care candidații înscriși și validați au putut să se retragă, pentru a nu apărea pe buletinul de vot. Odată trecut acest termen, candidaturile validate de Biroul Electoral Central (BEC) și Curtea Constituțională (CCR) au rămas definitive.

Biroul Electoral Central anunţă, joi, rămânerea definitivă a candidaturilor pentru alegerile prezidenţiale din luna mai, decizia fiind luată în şedinţa de joi. Sâmbătă se va stabili ordinea pe buletinul de vot.

Pe buletinele de vot ale primului tur de la prezidențiale vor fi numele a 11 candidați. Ordinea acestora pe buletine va fi stabilită, prin tragere la sorți, în zilele următoare, notează hotnews.

Primul tur al prezidențialelor va avea loc la 4 mai. Dacă niciunul dintre candidați nu va obține peste 50 la sută din voturi, primii doi clasați se vor confrunta în turul 2, programat pentru 18 mai.

Alte articole

Serviciul rus de Informații Externe (SVR) acuză România de „intimidarea” opozanților politici. Alegerile prezidențiale sunt date drept exemplu de „cenzură ideologică”

După ce a pierdut alegerile din România, George Simion încearcă să le câștige pe cele din Polonia: „E important pentru toată Europa și pentru toată creștinătatea”

Cei 11 pentru Cotroceni

• Crin Antonescu
• Victor Ponta
• Nicușor Dan
• Elena Lasconi
• George Simion
• Daniel Funeriu
• Lavinia Șandru
• Cristian Terheș
• Silviu Predoiu
• Sebastian Constantin Popescu
• John-Ion Banu-Muscel

Mini-portretele candidaților

Crin Antonescu

Fost președinte al liberalilor, candidează susținut de Alianța ”România, înainte!”, formată din PSD, PNL, UDMR și minorități. Antonescu (65 de ani) a absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie-Filosofie. Este oarecum familiarizat cu Palatul Cotroceni, după ce a fost președinte interimar în 2012, timp de șase săptămâni, după suspendarea lui Traian Băsescu. În CV-ul său politic mai regăsim două borne de ”fost” – fost președinte al Senatului și fost ministru al Tineretului și Sportului – și o promisiune din 2017, când spunea că nu se mai întoarce în politică ”nici dacă învie Brătianu”. S-a întors.

Victor Ponta

În vârstă de 52 de ani, Ponta a absolvit Dreptul la Universitatea București și, până la intrarea în politică, a lucrat ca procuror. Are ADN de lider – a condus PSD timp de cinci ani și Guvernul României între 2012 și 2015. În 2014, a candidat la prezidențiale și părea favorit să ajungă la Cotroceni, după ce câștigase lejer în turul 1, cu peste 10 procente în plus față de ocupantul locului 2, Klaus Iohannis. În turul 2, Iohannis a ”întors” scorul în favoarea lui și a ajuns președinte. Acum însă, Ponta se declară mult mai pregătit decât atunci și vrea să ajungă șef al statului, pentru a scoate România dintr-o ” criză fără precedent”. Candidează ca independent, după ce s-a autoexclus din PSD, iar ulterior a fost oricum exclus din formațiunea social-democraților, chiar în ziua când și-a depus candidatura.

Nicușor Dan

Fost profesor de matematică și activist al societății civile, Nicușor Dan (55 de ani) și-a dat seama, în anii 2000, că vrea mai mult. Așa că a fondat Uniunea Salvați Bucureștiul, extinsă apoi la nivel național, ca Uniunea Salvați România (USR). În 2017, a plecat din USR, după divergențe de opinie privind așa-numitul referendum pentru familie. Avea să intre însă la municipalitatea bucureșteană, ca primar general, în urma alegerilor din 2020. Patru ani mai târziu, câștiga un nou mandat, anunțând că mai are multe de făcut în această calitate și că nu-l interesează deocamdată candidatură pentru Cotroceni. După anularea prezidențialelor de anul trecut, s-a răzgândit. Îl interesează.

Citește și Elena Lasconi: „Nu mă voi retrage din cursa pentru prezidenţiale, deși toată lumea așteaptă. Cu ce vă încurc? Sunt eu un pericol?”

Elena Lasconi

Are studii economice și un CV solid de jurnalist – a lucrat nu mai puțin de 25 de ani la ProTV, ca reporter, corespondent și prezentator. În 2018, intră în politică, la USR, și peste doar doi ani explodează cu o victorie deloc anticipată, la alegerile pentru șefia Primăriei Câmpulung Muscel. În 2024, repetă succesul la alegerile locale, preia conducerea USR și se înscrie la prezidențiale. Din nou surprinzător, date fiind scorurile din sondaje și gafele făcute de ea în campanie, ajunge în turul 2, unde urma să se confrunte cu ”zeul” suveraniștilor, Călin Georgescu, însă CCR a spus ”stop joc”. În 2025, Lasconi (52 de ani) reintră în cursă și susține că nu se va retrage în favoarea lui Nicușor Dan, în ciuda vocilor care susțin că ego-ul ei divizează opțiunile pro-europenilor.

George Simion

Co-fondator al AUR, alături de Claudiu Târziu, George Simion (38 de ani) are interdicție de intrare în Republica Moldova și Ucraina. La prezidențiale însă n-are interzis. A candidat și anul trecut, când rezultatul un fiasco, iar acum bate din nou la porțile Palatului Cotroceni, beneficiind de eliminarea lui Călin Georgescu și de retragerea șefei POT Anamaria Gavrilă, ultimul eveniment fiind însă parte a ”planului suveranist” pentru România. Un plan ce pare sortit eșecului, din cauza disensiunilor din interiorul AUR și a scandalurilor cum a fost cel în care Gigi Becali s-a dezis de George Simion și a afirmat despre acesta că este ”o hienă” care l-a trădat.

Daniel Funeriu

A devenit cunoscut ca ministru al Educației în guvernul Boc. Are 53 de ani, este chimist de profesie, fost europarlamentar și fost membru PLD, PDL și PMP. ”Dragii mei, rolul nostru acum e să ridicăm nivelul deliberării publice, să stabilim un standard comportamental înalt, să ne concentrăm pe lupta cu viitorul și să nu disipăm energie în războaiele trecutului. Vrem ca oamenii să vadă că suntem exemplari, că noi putem injecta încredere în societatea prea divizată de azi, că suntem cei care înțeleg și să le mulțumească celor în vârstă pentru efortul lor de a construi România de azi, dar și să muncim pentru copiii care se vor bucura de România de mâine”, a scris el, pe Facebook, în ziua depunerii candidaturii în calitate de independent.

Lavinia Șandru

Candidează pentru Cotroceni din partea formațiunii fondate de Dan Voiculescu – Partidul Umanist Social Liberal (PUSL). Are 50 de ani și este absolventă de Artă Teatrală și Științe Politice. Înainte de PUSL, Șandru a avut un mandat de deputat și a cochetat cu alte patru formațiuni politice. Pentru alegătorul de rând, e cunoscută mai degrabă din anii când a fost jurnalistă TV.

Cristian Terheș

De profesie teolog, are 46 de ani și este europarlamentar la al doilea mandat, ales pe listele AUR. În primul său mandat, a fost ales pe listele PSD. Terheș a candidat și anul trecut pentgru Cotroceni, însă nu scorul obținut (1,04 la sută) l-a făcut subiect de știri, ci faptul că a cerut anularea scrutinului, lucru care s-a și întâmplat în cele din urmă.

Silviu Predoiu

Reprezintă la alegeri formațiunea fondată chiar de el în 2022 – Partidului Liga Acţiunii Naţionale (PLAN). Predoiu are 66 de ani și este fostul numărul 2 din Serviciul de Informații Externe (SIE). A fost în cursa pentru Cotroceni și anul trecut, însă doar cu numele, obținând 0,12 la sută din voturi.

Sebastian Constantin Popescu

Este candidatul Partidului Noua Românie, pe care îl și conduce. Are 43 de ani, este absolvent de Medicină Veterinară și se recomandă jurnalist la ”ExclusiveNews”. În cazul său, Biroul Electoral Central (BEC) a sesizat autoritățile privind semnăturile depuse la dosar.

John-Ion Banu-Muscel

Are 64 de ani și se prezintă drept om de afaceri româno-american. Potrivit stirileprotv.ro, în SUA, a creat Romanian-American League (Liga Româno-Americană), o asociație românească din Florida. Și în cazul său, BEC a sesizat autoritățile, după ce ”s-au remarcat elemente de similitudine între scrisul de mână al susținătorilor și semnăturile acestora”.

Citește și Victor Ciutacu cântă prohodul suveranistului Mesia: „Călin Georgescu s-a sculat din şchiopie, a renunțat la cârjă şi s-a dus în semianonimat să dea cu subsemnatul la poliţie”

Potrivit Calendarului alegerilor prezidenţiale din luna mai, în 22 martie are loc stabilirea ordinii de înscriere în buletinul de vot, comunicarea acesteia către Curtea Constituţională a României şi Regia Autonomă ”Monitorul Oficial”, dar şi aducerea la cunoştinţa publică a ordinii de înscriere în buletinul de vot.

În 4 aprilie va începe campania electorală, în 9 aprilie are loc publicarea machetelor electronice ale buletinelor de vot prin corespondenţă, în 16 aprilie stabilirea sediilor secţiilor de votare din străinătate, iar în 19 aprilie începe imprimarea buletinelor de vot.