2016, cea mai mică valoare a infracţionalităţii din ultimii 9 ani. O scădere semnificativă, în cazul furturilor

În 2016 s-a înregistrat cea mai mică valoare a infracționalității din ultimii 9 ani. Datorită eforturilor depuse de structurile MAI, în România cetățenii beneficiază de un climat ridicat de siguranță.

Ministrul afacerilor interne, Petre Tobă, a condus miercuri ședința lunară de evaluare a activităților MAI pentru atingerea obiectivelor prioritare ale ministerului din programul de guvernare. Analiza de etapă a avut loc în prezența secretarilor de stat, a șefilor structurilor operative ale MAI și a directorilor din Aparatul Central al ministerului.

Principalul punct al analizei a reflectat creșterea gradului de siguranță al cetățenilor, constatându-se că în cele 7 luni ale anului 2016 infracționalitatea a scăzut cu peste 6% față de perioada similară a anului trecut și se menține un trend descrescător, fiind înregistrată cea mai mică valoare din ultimii 9 ani.

Pentru asigurarea acestui climat general de siguranță, anul acesta MAI a pus accent deosebit pe măsurile cu caracter preventiv în mediile cu risc infracțional, acțiunile cu efective mărite cu caracter de descurajare, reacția rapidă la evenimente pentru a preveni escaladarea acestora și pe suplimentarea dispozitivelor implicate în gestionarea evenimentelor și adunărilor publice de amploare.

Alte articole

Hoți câștigători la loto după ce au folosit un card furat. Păgubitul a cerut ca premiul să fie împărțit

Cum ne ferim de hoții de pe plajă. Cele mai ingenioase metode pentru a ascunde bani, telefoane sau bijuterii

Pe parcursul acestor 7 luni a crescut numărul patrulelor de ordine publică, zilnic, la nivel național acționând peste 5.200 de patrule, dintre care 1.100 fiind patrule mixte alcătuite din polițiști și jandarmi. Structurile operative ale MAI au intervenit la peste 400.000 de solicitări prin 112, la peste 82% din intervenții Poliția Română acționând în mai puțin de 10 minute de la sesizare.

În această perioadă s-au desfășurat peste 52.000 de acțiuni cu efective mărite și s-au executat 27.552 de misiuni de asigurare a ordinii publice la evenimente și manifestări cu public numeros.

Anul acesta numărul evenimentelor de amploare a crescut cu 76,5% față de anul 2015, la aceste manifestări nefiind înregistrate incidente deosebite în planul ordinii și siguranței publice.

Aceste abordări în planul menținerii ordinii publice au condus la obținerea unor rezultate pozitive în ceea ce privește prevenirea și combaterea criminalității.

O scădere semnificativă, de peste 14%, s-a înregistrat în cazul infracțiunilor de furt iar în cazul infracțiunilor stradale scăderea este de peste 9%. De asemenea, tâlhăriile au scăzut cu 5%, iar infracțiunile de tentativă de omor cu aproape 30 %.

Și în mediul rural infracționalitatea sesizată este în scădere, fiind înregistrate cu 2,5% mai puține fapte penale ca în 2015.

Din punct de vedere a siguranței rutiere, a scăzut numărul accidentelor grave de circulație cu 4,8%, al persoanelor rănite grav cu 6,8%, însă a crescut cu 6% numărul persoanelor decedate în accidente rutiere. Pentru reducerea riscului rutier, pe lângă dispozitivele zilnice s-au organizat constant acțiuni cu efective mărite, fiind aplicate peste 772.000 de sancțiuni contravenționale și reținute peste 49.000 de permise de conducere și peste 19.000 de certificate de înmatriculare. Aceste acțiuni de amploare au fost desfășurate în perioadele cu trafic intens și pe arterele rutiere care prezintă risc crescut de accident.

Vezi: Carnagiu pe şoselele din România, 50.000 de vitezomani au rămas fără permisul de conducere

În ceea ce privește siguranța la frontieră, s-au luat măsuri suplimentare de asigurare a unui nivel optim de securitate la frontiera de stat prin acțiuni de supraveghere și control conform standardelor și procedurilor comunitare, fiind desfășurate cu 23% mai multe acțiuni pentru combaterea migrației și șederii ilegale pe teritoriul național.

Referitor la gestionarea situațiilor de urgență, în primele 7 luni ale anului numărul acțiunilor pentru protecția persoanelor și a comunităților a crescut cu peste 35%, ponderea fiind deținută de intervențiile SMURD.

Datorită eforturilor depuse de structurile MAI, în România cetățenii beneficiază de un climat ridicat de siguranță. Măsurile concrete adoptate de către structurile MAI au dus la creșterea gradului de siguranță, aspect resimțit inclusiv la nivelul percepției cetățenilor.

Astfel, conform EUROBAROMETRULUI STANDARD 85 publicat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii Iulie a.c., criminalitatea percepută direct de către cetățean în plan personal reprezintă o problemă numai pentru 4% dintre români, valoare în scădere cu 2% față de toamna anului 2015 și sub valorile medii înregistrate la nivelul UE sau la nivel regional (7%).

Cetățenii români plasează criminalitatea pe locul 11 din 15 probleme identificate în plan personal. În ceea ce privește criminalitatea percepută ca problemă la nivel național, în România valoarea se înscrie în media statelor UE (11%).

Creșterea gradului de siguranță al cetățeanului este confirmată și de creșterea încrederii românilor în Poliție – peste 50% dintre cetățeni au încredere în forțele de ordine, trendul fiind crescător față de valorile din toamna trecută și reprezentând cel mai ridicat nivel de încredere în Poliție înregistrat în statele din regiune.

EUROBAROMETRUL indică ca principale îngrijorări ale cetățenilor europeni imigrația și terorismul. Imigrația este percepută în România ca o problemă de numai 6% dintre cetățeni, în timp ce la nivel european aceasta reprezintă o problemă pentru 28-29% dintre cetățeni. În ceea ce privește terorismul, acesta este perceput ca o problemă în România de numai 3% din populație, mult sub valorile medii de 16-18%, înregistrate la nivel european.

La finalul evaluării de etapă, ministrul Petre Tobă a fixat ca priorități menținerea nivelului ridicat de siguranță în zonele și stațiunile turistice până la finalizarea perioadei estivale, asigurarea începerii anului școlar în condiții de siguranță pentru elevi și pregătirea desfășurării în cele mai bune condiții, din punct de vedere al ordinii publice, a alegerilor parlamentare.