24 IANUARIE, ZI LIBERĂ: Liviu Dragnea este de acord ca ziua Unirii Mici să fie declarată sărbătoare naţională

24 IANUARIE, ZI LIBERĂ: Vicepremierul Liviu Dragnea, prezent vineri la Focşani, la festivităţile organizate de autorităţile locale cu prilejul aniversării a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române, a spus că sprijină ideea declarării zilei de 24 ianuarie zi de sărbătoare naţională.

24 ian. 2014, 14:46
24 IANUARIE, ZI LIBERĂ: Liviu Dragnea este de acord ca ziua Unirii Mici să fie declarată sărbătoare naţională

24 IANUARIE, ZI LIBERĂ: Referitor la propunerea ca ziua de 24 ianuarie să fie declarată zi de sărbătoare naţională, formulată în anul 2010 de preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, vicepremierul a precizat că este de acord cu această iniţiativă şi o susţine.

Sunt de acord ca această zi să fie declarată zi de sărbătoare naţională. Dacă mă gândesc câte zile libere sunt declarate prin diverse acte normative şi care nu au importanţa istorică şi relevanţa acestei zile, cred că este o idee bună„, a precizat viceprim-ministrul, citat de Mediafax.

24 IANUARIE, ziua în care Moldova s-a unit cu Ţara Românească

24 IANUARIE reprezintă o zi importantă pentru istoria României, în această dată în urmă cu 155 de ani Alexandru Ioan Cuza reuşind să unească Moldova cu Ţara Românească.

24 ianuarie, ZI LIBERA: Mai mulţi parlamentari au iniţiat un proiect de lege ce prevede introducerea în Codul Muncii ca zi liberă data de 24 ianuarie.

Totuşi, acest proiect se află în dezbatere abia după 1 februarie 2014, când începe sesiunea parlamentară, iar bugetarii pot avea liber în această zi doar din 2015, daca iniţiativa este adoptată de către Parlament.

24 IANUARIE. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei în 5 ianuarie 1859 şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Totuşi, Mica Unire nu s-a realizat efectiv din 24 ianuarie 1859, aceasta fiind doar un pas a acesteia, procesul fiind început în 1848, odată cu realizarea unirii vamale între Moldova şi Ţara Românească.

Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857, a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegerea între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite şi cu unele instituţii comune.