CUTREMUR 1977. Pe 4 martie 1977, România a fost afectată de un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,3 grade pe Richter, soldat cu moartea a 1.578 de oameni, rănirea altor 11.000 şi însemnate pagube materiale. Pagubele produse de seism au avut ponderea cea mai mare în Capitală, reprezentând 70% din totalul pe ţară. Peste 35.000 de locuinţe au fost distruse, iar mai multe clădiri reprezentative pentru Bucureşti au căzut la pământ.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

CUTREMUR 1977. În Capitala au cazut 32 de blocuri si cladiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns cladirile de la Lizeanu – colt cu Stefan cel Mare, Continental – Colonadelor, Dunarea, Scala, Casata si Nestor. Sub darâmaturile blocului de la Colonadelor si-au gasit sfârsitul: Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Doina Badea (împreuna cu sotul si cei doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski si sotia sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internata cu câteva zile înainte în spital, scrie historia.ro.

„Îmi era şi frică să merg acasă. Nu am putut să dau telefon pentru că nimic nu funcţiona. Când am plecat nu am putut să ies pe Ana Ipătescu, am venit pe Dorobanţi, eram cu maşina şi am vrut să ies în bulevard pe la Lahovari. Nu am putut pentru că erau deja miliatari, lucrau. Erau clădiri dărâmate şi am venit pe la Maria Rosetti. Nici pe aici nu am putut pentru că şi aici era căzut blocul Scala. Şi abia am ajuns la Inter şi, de emoţii ce aveam, nu am văzut că şi Dunărea era căzută. Am ajuns acasă tremurând. Clădirea mea cu 10 etaje de la Polivalentă nu avea nimic, dar toată lumea din blocuri fugise în Parcul Tineretului. Când am intrat în casă, în sufragerie televizorul era dus, s-au spart nişte vitrine şi în bucătărie oala cu mâncare se împrăştiase pe jos”, a povestit un bărbat de 76 de ani.

CITEŞTE ŞI GHEORGHE MĂRMUREANU: „Va fi un CUTREMUR de mare adâncime în România”

Pentru salvarea celor prinşi sub dărâmături, autorităţile comuniste au mobilizat 30.000 de militari şi pompieri. Misiunea acestora a fost îngreunată de pana de curent generată de seism, dar şi de panica generală.

România a fost lovită de mai multe cutremure de intensitate mare. Pe 26 octombrie 1802 a avut loc un cutremur cu o magnitudinea 7,9, iar pe 10 noiembrie 1940, un seism puternic a lăsat în urmă mii de victime.

CUTREMUR 1977. 4 martie 1977 rămâne şi data la care oraşul Zimnicea a fost distrus aproape în totalitate. 89% dintre imobilele oraşului au fost distruse în timpul sesismului, potrivit raportărilor oficiale de la vremea respectivă.

După ce a vizita Zimnicea, Ceauşescu a dat ordin ca 12 judeţe să ajute Zimnicea la reconstruire. Aşa au apărut la Zimnicea, în locul caselor de chirpici, blocurile. La reconstrucţie s-a lucrat mai bine de trei ani. La finalul procesului de reconstrucţie, oraşul de la malul Dunării arăta complet diferit. Locul caselor a fost luat de blocuri. Unele blocuri au fost lăsate la stadiul de „schelet” şi n-au mai fost finalizate până acum.

CITEŞTE ŞI Lista clădirilor din Bucureşti cu RISC RIDICAT DE PRĂBUŞIRE în caz de CUTREMUR

CUTREMUR 1977. La Ploiesti au fost distruse în jur de 200 de locuinte, alte 2.000 fiind grav avariate. Situatia a fost grava si în judetul Buzau, unde au fost afectate în jur de 1.900 de cladiri.

TERIFINAT, cum s-a auzit cutremurul din 1977