4.000 de euro din muncă la negru şi ajutor de la stat: „Nu am chef să lucrez pe salariul minim”

Muncă ilegală şi salariul nefiscalizat, plus ajutor de la stat sunt la fel şi în Germania: Nu este un secret pentru nimeni că Venitul pentru cetățeni, fostul Hartz IV, provoacă controverse continue în Germania. Unii spun că ajutorul consistent oferit de statul german încurajează nemunca. Dar și un alt fenomen tinde să ia o foarte mare amploare: pe lângă prestațiile oferite de stat, mulți beneficiari lucrează ilegal pentru a-și suplimenta bugetul gospodăriei.

Muncă ilegală și ajutor de la stat

Nico primește în jur de 1.200 de euro pe lună ajutor pentru locuință și Venit pentru cetățeni. I se pare prae puțin. Beneficiarul de asistență socială recunoaște că lucrează regulat ilegal. „Vă spun sincer cum e, nu am chef să lucrez pentru salariul minim”, explică Nico. Bărbatul primește ajutoare sociale de patru ani și lucrează și cu jumătate de normă. Un motiv pentru aceasta este costul ridicat al vieții. „În cele din urmă, nu mai rămâne nimic pentru tine”, explică el.

Noi ajutoare pentru români. Ministrul Muncii: ”Sprijinim integrarea tinerilor pe piața muncii. Este o prioritate pentru noi!”

Din acest motiv lucrează ilegal. Pe lângă acest venit, se adaugă prestația de cetățean de puțin sub 560 de euro, precum și prestația de locuință de 650 de euro pe lună. Acest lucru duce la un venit total mare, spune el: „Dacă ar fi să adun acum totul, ar fi un câștig de aproape 4.000 de euro”.

A crescut numărul angajaților care muncesc la negru

După cum explică Ministerul Federal de Finanțe, în 2023 au fost inițiate puțin peste 100.000 de proceduri penale pentru muncă nedeclarată. Cifrele nu arată cât de mare este proporția persoanelor care primesc prestații sociale. De la introducerea banilor cetățenilor, Uniunea Vamală și Financiară Germană (BDZ) a observat o creștere a angajării ilegale.

„Majoritatea beneficiarilor își primesc beneficiile pe bună dreptate. Cu toate acestea, abuzul are loc și poate fi asociat cu munca nedeclarată. Controlul financiar al muncii nedeclarate (FKS) este responsabil pentru combaterea muncii nedeclarate”, spune Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale.

 

Impresie proastă la interviurile de angajare

Pentru a se asigura că beneficiile sale nu sunt reduse, Nico trebuie să participe la interviurile de angajare. Acolo lasa o impresie cât mai proastă pentru a nu fi angajat. El explică: „Trebuie să faci tot ce poți pentru a te asigura că nu ești acceptat de angajator”. Citiți și 

Munca nedeclarată poate avea consecințe de amploare. În cazuri de dificultate, se pot aplica amenzi de până la 500.000 de euro și pedepse cu închisoarea de până la zece ani. În plus, potrivit buerger-geld.org, beneficiarii de Venit pentru cetățeni sunt, de asemenea, supuși primirii frauduloase de prestații de stat, ceea ce constituie infracțiune de fraudă. În cazul minim, cel puțin banii cetățeanului primiți greșit trebuie să fie rambursați.

„Ca să fiu sincer, nu mă simt rău din acest motiv”, spune Nico. Alta este situația pentru Alexandra, care îmbină de zece ani ajutorul oferit de statul german și munca la negru. Ea recunoaște: „Mi-e rușine că muncesc ilegal și primesc ajutor de la stat, motiv pentru care nu vorbesc despre asta. Dar am renunțat de mult să mă simt vinovată când am văzut că tot mai mulți oameni trăiesc așa fără nicio consecință.”

Munca la negru în România: Topul județelor cu cei mai mulți oameni care lucrau fără forme legale anul trecut

​Inspectorii de muncă au depistat în urma controalelor făcute anul trecut în țară aproximativ 9000 de români care lucrau fără acte legale (la negru), 64 dintre aceștia având vârste între 15 și 18 ani, arată cele mai recente date al Ministerului Muncii. De notat că estimările unor economiști indică faptul că în România ar munci la negru 1,9 – 2 milioane de oameni.

Ministerul Muncii a transmis la finele lunii trecute în Parlament situația cazurilor de muncă nedeclarată, identificate în timpul controalelor de către inspectorii de muncă în anul 2023, în urma unei interpelări făcute de un deputat AUR.

Topul județelor cu cei mai mulți angajați la negru: Arad, București și Timiș sunt cu mult peste media țării

Controalele efectuate de inspectorii de muncă anul trecut au descoperit aproape 9.000 de români care lucrau fără acte legale (la negru), cei mai mulți în Arad (1706 persoane), București (1685 de persoane) și Timiș (1169 de persoane).

La mare distanță se află Bihor (425 de persoane), Cluj (374 de persoane), Constanța (265 persoane), Brașov (240 persoane), Sibiu (222 persoane) și Prahova (211 persoane).

Ministerul subliniază că potrivit legii munca nedeclarată reprezintă:

• a) primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității;
• b) primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității
• c) primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de munca suspendat;
• d) primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu anumite excepții.

Peste 5,7 milioane de angajați aveau carte de muncă în 2023. Peste 130.000 dintre aceștia aveau peste 65 de ani

Datele Ministerului Muncii maia rată că la sfârșitul anului trecut numărul de salariați cu contracte individuale de muncă depășea 5,72 milioane de persoane.

Pe grupe de vârstă, cei mai mulți aveau vârste curpinse între 35 și 65 de ani, respectiv peste 3,88 milioane de persoane și cei cu vârste între 19 și 35 de ani, respectiv 1,62 milioane de persoane.

La aceeași dată se înregistrau și peste 136.000 de români cu vârste peste 65 de ani care erau angajați cu carte de muncă.

Se estimează că aproape 2 milioane de români ar lucra la negru. În ce domenii se află aceștia

De notat că estimările unor economiști indică faptul că în România ar munci la negru aproape 2 milioane de oameni.

Ionuț Dumitru, economist-șef, Raiffeisen Bank, declara luna trecută că „în România muncesc la negru 1,9 – 2 milioane de oameni. Potrivit acestuia, cele mai multe persoane angajate la negru sunt în comerț, industria prelucrătoare, construcții și agricultură.

Salariul minim 2024. Angajaţii plătiţi deja cu minim pe economie care nu primesc nimic în plus din iulie

Economistul a mai afirmat că în România avem 12.265.000 de oameni în segmentul 15-64 ani, din care salariați cu carte de muncă sunt 5,4 milioane la nivelul anului 2022.

• „Mai avem 1,2 milioane la negru, care nu plătesc taxe deloc. Mai sunt 1,1 milioane de patroni, lucrători pe cont propriu, peste 400.000 de șomeri și o populație inactivă de 4 milioane. Din 5,4 milioane care e populația ce are carte de muncă, o parte din ei sunt în sectorul public: 1,2 milioane persoane”, a mai arătat Dumitru.

În ceea ce privește salariile în sectorul public (că și de aici vine presiunea din piața forței de muncă), el spune că sectorul administrație publică și apărare este, de departe, în termeni relativi raportat la media pe economie, un sector care are cea mai bună plată față de statele europene.