4.500 de cazuri lunare de violență domestică în România. Îndemnul psihologului criminalist Tudorel Butoi | EXCLUSIV

În urma faptelor reprobabile, în primele 4 luni din 2023 au fost emise 4.075 de ordine de protecție provizorii. Dintre acestea, 1.707 au fost transformate în ordine de protecție de instanțele de judecată.

„La nivel național, în primele 4 luni ale anului 2023, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu 6,7%, față de primele 4 luni ale anului 2022, de la 16.667 la 17.792 de fapte.

În primele 4 luni ale anului 2023, s-a înregistrat o creștere atât a numărului autorilor (18.603) care comit astfel de fapte, cât și a victimelor acestora (17.397)”, transmite Poliția Română.

Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o au „lovirea sau alte violențe” – 62% (10.894 de fapte), ,,amenințarea” – 12% (2.036 de fapte), „abandonul de familie” – 10% (1.672 de fapte), „nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecție” – 7% (1.304 fapte) și „nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului” – 4% (670 de fapte), acestea, împreună, reprezentând 95% din total.

Din totalul victimelor infracțiunilor de violență domestică, 3.399 sunt bărbați, 12.334 sunt femei, iar 2.870 sunt minori.

În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 3.674 de ordine de protecție – 1.707 provenite din ordine de protecție provizorii.

Poliția îndeamnă victimele violenței domestice să nu mai treacă cu vederea abuzurile la care sunt supuse

Foarte important este ca victimele să reacționeze, potrivit legii. Astfel, instituțiile publice pot acționat. Drept exemplu, în perioada ianuarie – aprilie 2023, 4.013 ordine de protecție au fost emise la solicitarea victimelor, 318 la solicitarea procurorului și 312 la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens.

Din ce în ce mai multe victime ale violenței domestice prin curaj și se adresează Poliției, în urma abuzurilor.

Polițiștii emit ordine de protecție provizorii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viața, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violență domestică, în scopul diminuării acestui risc.

„Numărul mai mare de infracțiuni de violență în familie indică faptul că victimele acestor fapte au din ce în ce mai multă încredere să se adreseze Poliției Române, pentru ajutor.

În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2023, la nivelul D.G.P.M.B. și al inspectoratelor de poliție județene Iași, Mureș și Vrancea, unități care au intrat în etapa I a Proiectului Pilot pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 1.175 de instrumente de protecție pentru victimele violenței domestice, dintre care 797 de ordine de protecție provizorii și 378 de ordine de protecție (emise de instanțele judecătorești)”, au transmis polițiștii.

Care sunt cifrele privind nerespectarea ordinelor de protecție

În ceea ce privește nerespectarea ordinului de protecție, în perioada menționată au fost sesizate 1.304 infracțiuni, cu 31% mai multe față de perioada similară a anului 2022, dintre care 837 în mediul urban și 467 în mediul rural.

La nivel național, au fost emise 4.075 de ordine de protecție provizorii, iar 1.707 dintre acestea au fost transformate în ordine de protecție.

Din totalul ordinelor de protecție provizorii emise, 3.620 au fost confirmate de unitățile de parchet (89%). Pe fondul nerespectării ordinului de protecție provizoriu au fost sesizate 256 de infracțiuni.

Care sunt sancțiunile, potrivit legii. Agresorii pot ajunge la închisoare, dacă nu respectă ordinele de protecție

Conform art. 47 din Lege, incălcarea de către persoana împotriva căreia a fost emis un ordin de protecţie a oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 38 al. (1), (4) şi (5) lit. a) şi b) şi dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Odată cu obținerea ordinului de protecție, agresorul este evacuat din imobil, chiar dacă este proprietar.

Măsurile prevăzute de art. 38, al. (1) sunt: a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate; b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei; c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima; d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă dintre cele prevăzute la art. 19; e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiţi potrivit prevederilor art. 5, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; f) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic; g) obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere; h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima; i) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute; j) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.

Conform art. 38, al. (5) din lege, instanţa poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecţie şi pentru prevenirea încălcării acestuia, precum: a) obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie; b) obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei; c) verificări periodice şi/sau spontane privind locul în care se află agresorul.

În sfera violenței domestică sunt incluse și: primirea de apeluri, email-uri și vizite nesolicitate, abuz și bullying online, urmărire, abuz verbal și amenințări, acte de intimidare, tachinarea etc.

De ce este important ca persoanele agresate să acționeze cât mai rapid

Psihologul criminalist Tudorel Butoi îndeamnă persoanele agresate, în general femeile care consideră că au „obligații”, deci care sunt căsătorite, cu copii, să acționeze!

„Nu este nicio rușine (n.r. – pentru femeile agresate) să ia atitudine, ba din contra! Femeia secolului XXI este curajoasă. Victimele trebuie să aibă curajul de a acționa, trebuie să-și apere copiii! Societatea trebuie să le susțină”, a transmis profesorul Butoi, pentru RomâniaTV.net.