Au mai rămas 4 procurori care candidează pentru funcția de procuror-șef DIICOT, Bogdan Pîrlog s-a retras miercuri UPDATE

UPDATE: Procurorul Bogdan Pîrlog îşi retrage candidatura pentru şefia DIICOT, însă o menţine pe cea pentru funcţia de procuror general: Printre candidaţi, se regăsesc profesionişti remarcabili, precum doamna Ioana Albani

Procurorul Bogdan Pîrlog anunţă, într-o postare pe Facebook, că îşi retrage candidatura pentru şefia DIICOT, însă o menţine pe cea pentru funcţia de procuror general. El consideră că experienţa, calităţile sale intelectuale şi profesionale, caracterul şi tot ansamblul competenţelor dovedite de-a lungul unei cariere de procuror de peste 25 de ani îl recomandă pentru funcţia de procuror general, în timp ce, printre candidaţii la conducerea DIICOT, se regăsesc profesionişti remarcabili, precum Ioana Albani, despre care afirmă că l a avut o prestaţie convingătoare la interviu. În urma retragerii lui Bogdan Pîrlog, în cursa pentru funcţia de procuror-şef al DIICOT au mai rămas patru candidaţi.

”În urma unei temeinice analize, am decis să nu mai continui participarea în cadrul procedurii de selecţie pentru numirea în funcţia de procuror şef al DIICOT şi să mă concentrez asupra celei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aşa cum am precizat şi domnului ministru al justiţiei, în cadrul dialogului purtat cu acesta, experienţa, calităţile mele intelectuale şi profesionale, caracterul şi tot ansamblul competenţelor dovedite de-a lungul unei cariere de procuror de peste 25 de ani mă recomandă a răspunde cel mai bine cerinţelor funcţiei de procuror general, unde pot valorifica, la nivel optim, abilităţile mele, în acord cu nevoile sistemice şi interesele societăţii”, scrie Pîrlog pe Facebook, miercuri, în timp ce la ministerul Justiţiei au loc interviurile pentru postul de şef al DIICOT..

El subliniază că nu este şi nu a fost niciodată vorba desprepropria persoană sau despre satisfacerea unei ambiţii de realizare profesională. ci despre a-şi asuma ”o responsabilitate enormă, într-un context dificil până la ostilitate, nu în interesul propriu ci din necesitatea fundamentală de a reaşeza Ministerul Public în parametrii unei evoluţii normale, constructive care să permită furnizarea unui serviciu public la standarde conforme aşteptărilor legitime ale societăţii pentru o justiţie curată şi eficientă corespunzătoare exigenţelor unui stat de drept, membru al Uniunii Europene”.

Alte articole

DIICOT a descoperit o rețea de falsificatori de bani în România. Transport de 1,2 milioane de euro falși, oprit de polițiștii români și bulgari

UPDATE Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ candidaturii lui Gill-Julien Iacobici pentru funcţia de procuror şef adjunct al DIICOT şi a rămas indecis în ce-l priveşte pe Alex Florenţa, candidat pentru acelaşi post

Pîrlog precizează că, la momentul înscrierii pentru funcţia de procuror şef al DIICOT nu avea încă toate datele privind identitatea persoanelor care îşi vor asuma responsabilitatea unei astfel de candidaturi.

”Temerea la nivelul colegilor, privind inexistenţa unor candidaturi meritorii care să contracareze argumentul des invocat în cazul unor astfel de proceduri desfăşurate anterior, anume lipsa opţiunilor, era cu atât mai puternică, cu cât, în actuala reglementare ministrul justiţiei nu are opţiunea de a nu formula nicio propunere. Constatând că, printre candidaţi, se regăsesc profesionişti remarcabili, precum doamna Ioana Albani, care, de altfel a avut o prestaţie convingătoare la interviu, consider că participarea mea în cadrul aceste proceduri nu este absolut necesară, existând opţiuni care corespund nevoilor unui management de înalt nivel calitativ, în măsură să răspundă provocărilor acestei funcţii. În concluzie, există opţiuni, totul depinde în ce măsură, ministrul justiţiei va acorda prioritate criteriilor de competenţă profesională şi a interesului public sau va răspunde unor direcţii trasate în urma unor negocieri străine valorilor clamate public”, conchide procurorul.

UPDATE: Şefa DIICOT Alina Albu, candidată pentru un nou mandat: La traficul de persoane tot ce înseamnă recrutare, exploatare a ajuns în online / În trecut, principala metodă de subjugare a victimei era violenţa / Astăzi totul este pe sentiment

Alina Albu, procurorul şef al DIICOT care candidează pentru un nou mandat la conducerea acestei instituţii a afirmat că în privinţa traficului de persoane tot ce ţine de recrutare şi exploatare a ajuns în online şi de multe ori victimele nu ştiu cu cine au vorbit în realitate. Ea a menţionat că dacă în urmă cu mai mulţi ani principala metodă de subjugare a victimei era violenţa, în prezent se recurge la sentiment, subliniind că este vorba de sentimentul de iubire, de apreciere sau de victimizare a traficantului.

”La traficul de persoane, tot ce înseamnă recrutare, exploatare chiar, a ajuns online.Vorbim de oameni care nu-şi mai văd victimele la momentul recrutării, care practic trimit dintr-o ţară în alta victime pe care le preiau alte personaje şi de fiecare dată nici măcar nu mai ştie cu cine a vorbit în realitate, pentru că e atât de simplu să te uiţi doar la o fotografie şi să crezi că cel de pe Facebook sau de pe orice altă aplicaţie este exact persoana care te contactează şi se îndrăgosteşte de tine brusc, în maxim două luni te cere şi de soţie, astfel încât ajungi să nu poţi să afli de la victimă mai exact care este traficantul care te-a dus până acolo şi a ajuns să te şi vândă”, a declarat Alina Albu, miercuri, la interviul pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DIICOT.

Ea a precizat că mai bine de jumătate din traficul de persoane este intern.

”Pe de altă parte, mai bine de 50% din traficul de persoane este intern. Şi atunci noi ne-am concentrat pe bucata aceasta. Pentru că dacă dincolo mi-e foarte greu să mai pătrund şi doar echipele comune de anchetă mai dau rezultate, şi dau rezultate, dar nu la acelaşi nivel pe care îl aveam cu ani în urmă. Descopereai o victimă, îţi mai dădea cinci victime la fel. Pentru că toate îl cunoşteau, pentru că toate îl văzuseră pe traficant, pentru că toate la un moment dat, stătusere de vorbă cu el”, a explicat Alina Albu.

Ea a subliniat că traficanţii mizează în prezent pe sentiment pentru a-şi ţine victimele şi nu pe violenţă cum se întâmpla în trecut.

”Înainte, mulţi ani în urmă, principala metodă de ţinere şi de subjugare a persoanei victimă era violenţa, era ameninţarea cu violenţă. Adeseori recurgeau la fapte. Ameninţarea cu violenţă asupra familiei. Astăzi totul este pe sentiment, sentiment de iubire, de apreciere, de victimizare a traficantului care are nişte datorii exorbitante la nişte cămătari şi trebuie ca soţia lui, pentru că ăsta este următorul pas… Nu doar că sunt victimele lor, dar devin concubinele lor, devin soţiile lor.  Şi le aduc chiar şi copiii acasă, le lasă la familie şi tot aşa. În această evoluţie ne aflăm”, a mai transmis Alina Albu.

UPDATE: Ioana-Bogdana Albani, care candidează la funcţia de procuror-şef al DIICOT, a declarat miercuri că a fost constatată o vulnerabilitate în cadrul Direcţiei cu privire la modul în care sunt înregistrate denunţurile făcute de persoane acuzate de infracţiuni grave, printre care omor şi tentativă de omor, şi care le dau informaţii procurorilor pentru fapte minore pe traficul de droguri, pentru a beneficia în instanţă de pedepse mai mici.

În timpul interviului susţinut în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, Ioana-Bogdana Albani a afirmat că există „neregularităţi punctuale” la DIICOT în legătură cu denunţurile făcute „nu din mărinimie” de diverşi inculpaţi.

„Este un fenomen, este vorba de neregularităţi punctuale constatate, dar care pot vulnerabiliza activitatea Direcţiei. În cursul anului trecut, s-a desfăşurat un amplu control cu o tematică sensibilă, cea a înregistrării denunţurilor persoanelor care au fost inculpate şi fac acest lucru, nu din mărinimie, ci pentru a-şi asigura o situaţie mai confortabilă, o pedeapsă mai mică. Denunţul, dacă este valorificat, poate reduce la jumătate limitele între care se poate stabili o pedeapsă. Au fost constatate neregularităţi, unele dintre ele în anumite zone, să spunem, sistematic, în altele, din necunoaştere sau poate din neglijenţă; este vorba doar de circuitul şi înregistrarea acestor denunţuri, nu este vorba de cum sunt ele soluţionate. Controlul nu a avut ca obiect să intervină în soluţia vreunui procuror în acest sens, ci doar circuitul”, a spus Albani.

În opinia sa, este inacceptabil ca un inculpat să facă denunţ pentru două „bile” (droguri – n.r.) la structurile teritoriale ale DIICOT şi procurorul care a primit acel denunţ să nu verifice dacă inculpatul respectiv a fost trimis în judecată de structura centrală a DIICOT pentru fapte mai grave.

„Circuitul este foarte important şi este o vulnerabilitate, nu pentru că se întâmplă sistemic, ci pentru că se întâmplă. Şi se poate profita în mod clar în mediul infracţional. Ei vin către noi cu informaţii, cele pe care ei le consideră necesare şi utile. Şi atunci, respectarea ordinului pe care îl avem, intern, cu privire la circuitul denunţurilor chiar trebuie să fie respectat. Nu poate fi acceptat ca un inculpat trimis de judecată de structura centrală să depună un denunţ în structura teritorială, structura teritorială să nu verifice, cum spune ordinul, cine l-a trimis în judecată şi să purceadă mai departe la acordarea beneficiilor, fără ca procurorul care l-a trimis în judecată să poată şi el aprecia cumva dacă două ‘bile’ cumpărate echivalează cu kilogramul de droguri cu care tu l-ai prins”, a explicat Albani.

Ioana-Bogdana Albani a dezvăluit că a existat chiar o „critică” la adresa DIICOT din partea DNA în legătură cu denunţuri făcute pe trafic de droguri de persoane acuzate de alte infracţiuni, dând ca exemplu şi inculpaţi trimişi în judecată pentru omor sau tentativă de omor.

„Cu mai mulţi ani în urmă, a fost formulată o critică la adresa DIICOT chiar de către DNA, în sensul că inculpaţi trimişi în judecată de ei pentru fapte complexe formulau denunţuri la DICOT pe droguri, fiind varianta cea mai simplă şi obţineau prin valorificarea acestor denunţuri, prin trimiterea la instanţă a hârtiilor necesare reducerea limitelor de pedeapsă pentru acele infracţiuni importante. V-aş mai da şi un alt exemplu. Sunt trimişi în judecată pentru omor, tentativă de omor, fac denunţ pe droguri, pe fapte relativ minore. Şi această persoană, vorbesc de cel acuzat de omor, pentru a-şi îndulci pedeapsa, formulează un denunţ la noi, într-o structură, pentru trafic de droguri. El nu are treabă cu traficul de droguri, este denunţătorul. Dar va beneficia (de reducerea pedepsei – n.r.), chiar dacă va da două ‘bile’, cum spunem în limbajul nostru obişnuit. (…) Controlul deja este terminat şi are nişte constatări”, a mai spus Albani, care este procuror-şef serviciu la DIICOT – Structura centrală

Interviurile pentru desemnarea şeffilor Parchetului ICCJ, DNA şi DIICOT, continuă miercuri cu cei cinci candidaţi înscrişi pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Ministerul Justiţiei a publicat în urmă cu o săptămână listele cu procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Toţi cei 19 candidaţi înscrişi au trecut proba şi vor participa la interviurile programate pentru perioada 23-26 februarie.

Luni, au susţinut interviuri Cristina Chiriac şi Bogdan Ciprian Pîrlog,. candidaţi pentru postul de produror general, şi şeful DNA, Marius Voineag, candidat pentru funcţia de adjunct al aceleiaşi instituţii. Marţi,  au fost programaţi candidaţii pentru conducerea DNA:  Viorel Cerbu, Vlad Grigorescu şi Tatiana Toader, pentru postul de procuror-şef,  iar Marinela Mincă, Mihai Prună, şi Marius Ionel Ştefan, .candidează pentru ocuparea celor 2 funcţii de procuror-şef adjunct al DNA.

Trei pe loc pentru şefia DNA, ce au declarat la interviurile de marţi. Cine sunt candidaţii care promit să lupte cu marea corupţie

CINE FACE PARTE DIN COMISIA DE INTERVIU

Din comisia de interviu fac parte: ministrul Justiţiei, care este şi preşedintele comisiei de interviu; doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei;  doi procurori desemnaţi de Secţia pentru procurori a CSM; un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii desemnat de către Consiliul ştiinţific al acestuia; eun specialist în management, organizare instituţională şi comunícare desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de Management; un psiholog din cadrul CSM ori din cadrul instanţelor sau al parchetelor.

CARE SUNT CRITERIILE DE EVALUARE

În ceea ce priveşte susţinerea proiectului privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care candidează, criteriile sunt: acunoaşterea specificului unităţii sau a structurii pentru care candídează, sub aspectul activităţii desfăşurate şi al modului de organizare; viziunea asupra modului în care candidatul înţelege să organizeze instituţia în vederea îndeplinirii atribuţiilor constituţionale de promovare a intereselor generale ale societăţii şi apărării ordinii de drept, precum şi a drepturilor şi libertăţilor cetătenilor; identificarea unor eventuale disfuncţii şi vulnerabilităţi ale unităţii sau structurii pentru care candidează; propunerea de soluţii pentru prevenirea sau înlăturarea disfuncţiilor sau vulnerabilităţilor identificate; compatibilitatea proiectului managerial cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.

Înlocuitorul Laurei Kovesi în fruntea Parchetului European a fost votat în comisia LIBE. Când va avea loc votul final în plenul Parlamentului European

Verificarea aptitudinilor manageriale şi de comunicare va viza următoarele aspecte: capacitatea de organizare; asumarea responsabilităţilor; rapiditatea în luarea deciziilor; rezistenţa la stres; autoperfecţionarea; capacitatea de analiză, sínteză, previziune şi planificare pe termen scurt, mediu şi lung; g) iniţiativa în modernizarea managementului unităţii/structurii; capacitatea de adaptare rapidă; capacitatea de relaţionare şi comunicare; capacitatea şi dísponibilitatea de a lucra în echipă şi de a colabora cu colegii; cunoştinţele privind comunicarea publică şí interpersonală, rezolvarea conflictelor şi situaţiilor de criză; cunoştinţele de management judiciar.

Cu privire la evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează, criteriile sunt: motivaţia candidatului de a ocupa funcţia; atitudinea faţă de valorile profesiei şi ale funcţiei de conducere; aprecierile personale cu privire la nivelul de integritate, deontologie, responsabilitate, propuneri şi soluţii pentru creşterea încrederii cetăţenilor în justiţie.

CINE SUNT CANDIDAŢII ÎNSCRIŞI

La selecţia în vederea formulării propunerilor de numire pentru ocuparea funcţiilor de procuror general şi de adjunct al procurorului general ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procuror-şef şi procurori-şefi adjuncţi ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), organizată de MJ în perioada 8 ianuarie –  2 martie, s-au înscris următorii candidaţi:

– Bogdan-Ciprian PÎRLOG, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

CE URMEAZĂ 

Rezultatele selecţiei se vor publica în 2 martie pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, iar ministrul va înainta propunerile motivate Secţiei pentru procurori a CSM, pentru emiterea avizului consultativ.

Ulterior, aceste propuneri motivate vor fi trimise preşedintelui Nicuşor Dan, care va lua decizia finală.

CE SPUNE MINISTRUL JUSTIŢIEI

„Există un filtru foarte important care este acela al secţiei de procuror din cadrul CSN şi există, bineînţeles, decizia finală a domnului preşedinte. Sigur că avem comunicare instituţională şi cooperare instituţională cu Administraţia Prezidenţială. Întotdeauna am spus că viziunea mea în exercitarea demnităţii publice este aceea a unei cooperări loiale între instituţii şi autorităţi cu exercitarea atribuţiilor şi competenţelor în limitele constituţionale şi legale. Îmi doresc să fie, cel puţin în ceea ce priveşte Ministerul de Justiţie, o procedură competitivă în litera şi în spiritul legii, transparentă, nepolitizată şi propunerile noastre să reflecte cea mai bună evaluare pe care am putut să o facem”, a mai spus ministrul Justiţiei.

CE SPUNE PREŞEDINTELE NICUŞOR DAN

Preşedintele Nicuşor Dan consideră că unii dintre procurorii care s-au înscris pentru funcţiile de conducere în marile parchete sunt ”persoane foarte interesante” şi se arată ”optimist” că acestea vor dinamiza activitatea parchetelor.

”Mi se pare că sunt – şi vorbesc cât se poate de serios – mi se pare că sunt nişte oameni foarte interesanţi printre ei. Am văzut şi comentarii în spaţiul public, nu sunt de aceeaşi opinie, dimpotrivă, e un concurs, oamenii vin cu un plan de management pe care eu nu îl cunosc în momentul ăsta, dar uitându-mă doar la numele pe care le-am văzut, pentru fiecare dintre cele trei parchete există persoane foarte interesante şi eu sunt optimist că ele vor dinamiza”, a declarat Nicuşor Dan, joi seară, despre concursurile pentru şefia marilor parchete.

El a evitat să comenteze pe marginea numelor celor care s-au înscris.

”Dar legat de domnul Voineag (procurorul şef al DNA  – n.r.), mi se pare o speculaţie fără niciun fundament că un om care poate, eventual, o să fie adjunct la o instituţie o să poată controla o altă instituţie, asta mi se pare fără niciun fel de fundament”, a adăugat şeful statului.