Se intampla cateodata ca lucrurile sa nu functioneze asa cum ai sperat, indiferent de cat timp, cata afectiune si cata grija investesti. Si te trezesti intr-o poveste de iubire unilaterala, in care unul isi ofera inima pe tava, iar celalalt nu face decat sa primeasca.
Cand relatia incepe sa scartaie si devine evident ca niciunul dintre voi nu e cu adevarat fericit, prima reactie e sa vorbesti deschis despre asta. Totusi, tu esti singura ca initiaza mereu conversatiile. Iar el aproape intotdeauna isi da ochii peste cap si iti reproseaza ca aduci mereu vorba despre despartire. Ca si cand ar fi vina ta ca problemele exista, pentru ca tu esti cea care le semnaleaza, in loc sa le ignori si sa-ti vezi mai departe de viata. Daca atitudinea lui iti spune ca discutiile mai serioase cu tine sunt o corvoada, ceva incomod si, pe scurt, o mare pierdere de vreme, atunci te lupti singura cu morile de vant, incercand sa salvezi o relatie inexistenta.
In cazul in care ai ajuns sa negociezi pentru fiecare clipa petrecuta impreuna si sa-ti fie teama in permanenta de un refuz atunci cand il rogi sa faceti ceva in doi, e imposibil sa nu simti ca ai devenit o povara pentru celalalt. Iar daca lipsa lui de entuziasm iti confirma banuiala si iti arata ca ar prefera sa fie oriunde in alta parte decat alaturi de tine (unde ramane totusi, pentru ca „are un suflet mare”), e timpul sa realizezi ca nu faci parte dintr-o pereche, ci esti pe cont propriu.
Citeste continuarea pe SFATULPARINTILOR. RO.